Ieri în situația pomenită s-a răstit nervos la reporterul TVR – „Ştiţi pentru ce faptă de corupţie sunt eu… sau aşa aţi primit ordinul?”, după care a refuzat să răspundă altor întrebări și a făcut stînga împrejur deși era înconjurat de un nr. mare de jurnaliști care așteptau. Chiar că avem un primministru, mi-am zis.
Pe cind Victor Ponta avea numai 17 ani, pe 13 iulie 1990, la București s-a desfășurat Marșul cămășilor albe. De acea vară mă leagă foarte multe și intense amintiri. Am fost in toiul evenimentelor. Era la o lună după mineriada pusă la cale de tovarășii săi de partid. Aseară TVR a dedicat o ediție specială împlinirii a 25 de ani de la acel moment extraordinar. A fost o reacție extrem de curajoasă a societății civile la ororile provocate de Ion Iliescu&Co. La dezbaterea de aseară au participat Ana Blandiana și Liviu Tofan.
Trebuie să spun că privind aseară programul (aveam in minte incidentul Ponta vs. jurnalistul TVR) am înțeles cumva de unde vin multe din metehnele d-lui Ponta. Din această nenorocită tradiție politică a violenței, a sfidării celorlalți, a lipsei de respect pentru libertate și democrație, a cinismului. Vin din acel 13-15 iunie 1990 care a împins România intre țările barbare, din afara Europei. Ponta este continuatorul/ucenicul celor care au incitat și organizat mineriada. Este un ADN care nu se poate șterge, așa cum vedem în exemplul cu care am început articolul.
Țin să felicit realizatorii ediției speciale de aseară pentru faptul că și-au adus aminte de acel marș care a repus România pe hartă și a arătat altă față a României, a probat că suntem totuși o țară normală care merita respectul Europei.
