„Păi, mă dusei să trec la Olt/ Cu a mea mândră cu tot” Cum care mândră? Cu „Universitatea” Craiova, care având în frunte trei foste glorii ale echipei de aur – Cămătaru, Geolgău şi Ţicleanu, încercând să treacă pe acolo pe unde era apa mai mică, vezi Dinamo Tbilisi – a ajuns ca toporul la fund. Cu jocul încâlcit pe care l-a desfăşurat ieri, „Ştiinţa” putea mai degrabă să împletească nişte coşuri de nuiele, decât să învingă echipa gruzină. Şi când te gândeşti că la sfârşitul campionatului intern echipa craioveană juca un fotbal de toată frumuseţea avându-l pe Marian Bondrea la timonă. Numai că a venit finala Cupei pe care oltenii au pierdut-o şi antrenorul care făcuse echipa studenţească bau-bau-l echipelor Steaua şi Dinamo fu îndepărtat. Ce vă făcu, coane Rodioane, domnul Bondrea de-l trimiserăţi să facă echipă mare la Piteşti, iar voi rămăseserăţi cu coada lui Sutter între picioare? Ori poate pe tine, Gheorghiţă, te deranja domnu’ antrenor, că acu’ şi matale ai ajuns mare, nu mai eşti „geolgău”, adică tânără speranţă! Băi băieţi, una peste alta, o făcurăm de mămăligă, ce să mai! Şi nea Ţiclene, vorba lu’ nea Mărin, ştii de ce fac oltenii mămăliga în tigaie? Ca să aibă loc în diplomat, ete de-aia! Aşa că, dacă nu mai fu „măi fraţilor” loc să ne bucurăm după manşele cu Tbilisi, măcar să ne umplem tugile cu zaibăr în toamna asta şi să ne chitim pe campionatul ăsta al nostru, căruia unii îi mai zic şi intern. Iar la anu’, când ne-o fi mai bine, să-l tot degustăm pân când n-om mai vedea Tbilisi în faţa ochilor…
Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
