Se aud paşi pe trotuarul din faţa Palatului Victoria. Un chiştoc de Camel este aruncat în grabă pe iarba din apropiere. O blondă cu picioare niţel mai lungi decât perioada de tranziţie învăluie toată Piaţa Victoriei cu parfumul ei. Din momentul ăsta, marasmul în care am intrat acu’ 5 ani nici nu se mai simte, iar poliţiştii din zonă îşi strigă câinii lupi care s-ar lua după dâra lăsată, doar-doar or prinde un infractor.
Blonda scoase un pachet mare din geanta ei mică şi îl pasă celui care mai adineauri aruncase chiştocul, după care îi zice (conform agenţiei MEDIAFAX): „Acest dosar, potrivit informaţiilor apărute în presă, este menit a-i stopa ascensiunea politică dlui Adrian Năstase, în momentul în care dânsul ar deveni un contracandidat periculos al lui Ion Iliescu la preşedinţia României”. Şi doar dl Năstase fusese avertizat acum câteva zile de existenţa acestui dosar, de un reporter aproape „umil” al agenţiei mai sus amintite. Atunci domnia sa, grăbit, a spus, înainte ca Mercedesul să demareze în trombă: „E posibil să existe acest dosar”. Pam-pam! Mister, enigmă, frână! Dar să revenim la întâlnirea blondei cu deţinătorul chiştocului de Camel. El, îndatorat până la remaniere, luă dosarul şi, după ce îngăimă un „mulţumesc”, se retrase în palat. Să fi fost primul-ministru, să fi fost bodyguardul lui, să fi fost purtătorul de cuvânt al Guvernului, acum eu nu ştiu să vă spun. Deoarece, pe de o parte că zona nu era cine ştie ce luminată, iar pe de altă parte eu nici nu eram acolo. Domnule Văcăroiu, domnule Năstase, uitaţi care e treaba: rezolvaţi mai repede problemă cu dosarul ăsta, ca să liniştiţi poporul şi pe dl. Iliescu, iar după ce cazul e terminat, trimiteţi încoace blonda aia să scriu şi eu un articol cinstit pe genunchii ei, că mi-a luat directorul biroul. Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
