Trebuie să lăsăm supărarea la o parte – locul V în lume nu e de ici de colo – şi să ne concentrăm asupra meciurilor din semifinale. Şi în primul rând să ţinem pumnii vecinilor şi prietenilor bulgari, cărora – vă aduceţi aminte – acum câteva zile le cântam prohodul prin optimile de finală, care vor juca cu Italia. Echipa, ce are la acest campionat doar antrenor şi baftă cu carul. După meciul cu spaniolii, când aşa-zisul jucător R. Baggio a înscris un gol dintr-un ofsaid mare cât Casa Poporului, unul din canalele de televiziune căuta pe undeva prin Italia un loc unde să-i pună statuia. E dreptul italienilor să facă din ţânţar-armăsar, dar să încerce să-l recomande pe Roberţică ăsta mic, drept cel mai bun jucător de la acest Campionat Mondial este strigător la cer. Adică acolo unde se află sclipitorul Gică Hagi. Nu ştiu cum pot italienii să-l compare pe Gică Hagi al nostru, stea a fobtalului mondial, cu Roberto Baggio al lor, un licurici care n-a pâlpâit decât o singură dată şi atunci tocmai când se lăsase întunericul pe teren din cauza jucătorilor nigerieni. De fapt ce vroiam să vă spun? Că miercuri seară, italienii, care se văd deja în finală, vor primi o lecţie de fotbal pe viu de la bulgari de n-o să-i primească Berlusconi în ţară decât dacă vor trece Atlanticul înot. Iar în ceea ce priveşte statuia lui R. Baggio eu le propun cetăţenilor italieni să facă ei soclul că le trimitem noi statuia, de aici din Bucureşti. Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
