Vizita prim-ministrului britanic Andy Burnham la Bruxelles, menită să marcheze o „resetare” a relațiilor dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, s-a transformat rapid într-un subiect aprins de dispută pe scena politică de la Londra. Deși liderul de pe Downing Street prezintă noile înțelegeri drept un pas necesar pentru stimularea economiei și eliminarea barierelor comerciale, opoziția și criticii îl acuză de naivitate și de cedări majore în fața oficialilor europeni — de la subvenționarea masivă a studenților din UE și deschiderea pieței muncii pentru sute de mii de tineri europeni, până la acceptarea automată a legislației comunitare în sectorul alimentar, scrie DailyMail
Andy Burnham a promis că își va continua demersurile pentru a anula Brexitul, în ciuda faptului că a fost umilit de Bruxelles în privința acordului său de „resetare” a relațiilor.
Prim-ministrul a fost prins într-o ambuscadă de Comisia Europeană ieri, când a mers la Bruxelles pentru a semna un acord văzut drept o trambulină spre obiectivul său de a readuce Marea Britanie în UE.
Într-o mișcare ce i-a lăsat fără cuvinte pe oficialii britanici, UE i-a dat lui Burnham un termen de șase luni pentru a accepta un pachet de aproape 500 de milioane de lire sterline destinat subvenționării studenților europeni la universitățile britanice – altfel, acordul său de resetare riscă să fie pus pe linie moartă.
De asemenea, el a cedat cererilor privind o „schemă de experiență pentru tineri”, prin care 100.000 de tineri vor putea veni să muncească în Regatul Unit în fiecare an.
Prim-ministrul a declarat că vrea să petreacă următorul an într-un „proces informal de brainstorming” despre cum să construiască relații mult mai strânse cu UE – inclusiv despre posibilitatea reintegrării în blocul comunitar.
Fostul lider laburist Neil Kinnock a spus că un nou referendum privind Brexitul este „probabil inevitabil” dacă Partidul Laburist va câștiga următoarele alegeri generale.
Burnham a salutat acordul drept o „zi bună pentru Marea Britanie și pentru Europa”, în timp ce Trezoreria a estimat că acesta ar putea aduce un plus de 17 miliarde de lire sterline la PIB.
Însă oficialii au precizat că beneficiile depline se vor vedea abia în 2040 – iar aproape jumătate din această creștere vine din imigrația mai mare generată de schema pentru tineri, care nu va avea niciun efect asupra PIB-ului pe cap de locuitor.
Premierul a anunțat că va merge mai departe un acord menit să reducă birocrația pentru exporturile alimentare britanice.
Înțelegerea va pune capăt interdicției de facto asupra exportului de produse din carne procesată, precum cârnații, către UE și va ieftini comerțul cu alimente.
Însă va obliga Marea Britanie să respecte toate viitoarele legi europene din acest domeniu, fără ca Parlamentul britanic să aibă vreun cuvânt de spus.
Criticii l-au acuzat pe Burnham de trădare. Kemi Badenoch a avertizat că noul acord pentru tineri – care le va permite cetățenilor UE sub 32 de ani să lucreze în Regatul Unit până la trei ani – le va face mai dificilă angajarea tinerilor britanici.
„Nu cred că este corect, pentru că înseamnă că vin mai mulți tineri aici să concureze cu tinerii noștri, care se chinuie să își găsească de lucru. Până la 300.000 din UE – nu cred că este deloc corect.”, a declarat lidera conservatorilor.
Ea a adăugat: „Nu cred că este corect ca fermierilor noștri să li se impună de acum înainte reguli făcute de oameni pe care nu i-au ales democratic.”
Nigel Farage a spus că prim-ministrul nu are „niciun mandat” pentru un acord care, în opinia sa, încalcă promisiunea din programul electoral laburist de a rămâne în afara pieței unice.
El a susținut că acordul privind alimentația și agricultura – prin care Regatul Unit va accepta sute de noi legi europene pe an – înseamnă că „am acceptat să intrăm într-o mare parte din piața unică”.
Liderul Reform UK l-a numit pe Burnham „naiv”, adăugând: „A mers la Bruxelles și s-a lovit de realitatea crudă despre care avertizez de zeci de ani. Flexibilitatea este o fantezie.
Au profitat de moment pentru a-i forța mâna premierului în privința reducerii taxelor de școlarizare pentru sute de mii de studenți din UE și nu le pasă deloc de efectele asupra Marii Britanii. Este același joc vechi, iar el a căzut în capcană din pură lipsă de experiență.”
Ca parte a acordului de resetare, prim-ministrul pare tot mai aproape să accepte cererile UE de a reduce taxele anuale de școlarizare pentru studenții europeni de la 38.000 de lire sterline la 9.970 de lire sterline.
Farage a estimat că cetățenii ar respinge orice tentativă de revenire în UE dacă ar fi chemați la urne, spunând într-o conferință de presă la Bruxelles: „Dacă le spui oamenilor: «Uite, ați vrea să reintrăm în UE, să ne angajăm să adoptăm euro, să avem imigrație cu ușile deschise din toată Uniunea Europeană și să plătim 40 de miliarde de lire sterline pentru acest privilegiu?», vei vedea repede că opțiunea de a rămâne așa cum suntem are un avans foarte, foarte mare.”
Oliver Lewis, fost negociator-șef adjunct al Regatului Unit pentru acordul Brexit, a spus: „Totul a fost un spectacol umilitor pentru prim-ministru. Burnham a fost jucat pe degete de Bruxelles.”
Lewis, acum președinte al grupului de campanie Stay Out, a afirmat că revenirea în UE ar putea costa Regatul Unit 750 de milioane de lire sterline pe săptămână, adăugând: „Bruxelles-ul nu este interesat de nimic altceva decât de banii noștri.”
Acordul lui Burnham definitivează o înțelegere semnată de Sir Keir Starmer anul trecut, dar cu concesii majore făcute pentru a o duce la capăt.
Plafonul anual pentru tinerii europeni care pot munci în Regatul Unit a fost dublat la 100.000, iar durata maximă de ședere a crescut de la un an la trei ani.
Premierul a acceptat ca Parlamentul britanic să adopte automat toate viitoarele legi europene privind alimentația și agricultura. Oficialii britanici vor fi „în sală” pentru a discuta propunerile, dar nu vor avea drept de decizie.
Burnham, care a venit la Bruxelles însoțit de jumătate din Cabinet, a numit acordul un „câștig reciproc”, dar a recunoscut că și-ar fi dorit să meargă mult mai departe.
El a spus că înțelegerea reprezintă „probabil limita a ceea ce se poate obține în acest Parlament”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a numit acordul un „punct de cotitură”, adăugând: „Suntem deschiși la brainstorming.”



