Macron și Merz sunt slăbiți pe plan intern, iar Burnham nu a fost încă pus la încercare pe plan internațional. Pot ei ajuta Ucraina — și Europa — să le țină piept lui Putin, Trump și Xi?
Când Vladimir Putin a pozat în fața camerelor alături de președintele SUA, Donald Trump, și de liderul chinez Xi Jinping, acest moment a reprezentat o raritate în ceea ce privește recunoașterea internațională de care s-a bucurat conducătorul Rusiei de când a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, anunță Politico.
În schimb, președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy se va regăsi joi în mijlocul unei adunări eterogene de țări mici și mijlocii, convocată de doi lideri europeni slabi și de un novice fără mandat.
Așa-numita „Coaliție a celor dispuși”, o alianță formată din peste 35 de națiuni care susțin Kievul, se va reuni la Berlin pentru a încerca să găsească modalități de a-l ajuta pe Zelenskyy să-și conducă națiunea prin încă o iarnă marcată de bombardamente rusești brutale și temperaturi glaciale.
Însă unii diplomați și oficiali din rândul aliaților Ucrainei se tem că acest grup a suferit de o lipsă de leadership și de un elan în scădere în ultimele luni și ar putea fi condamnat la irelevanță de orice acord pe care Trump îl va născoci cu Putin.
Patru oficiali guvernamentali europeni au declarat pentru POLITICO că autoritatea politică a copreședinților coaliției — Franța, Germania și Regatul Unit — este crucială pentru succesul Ucrainei, dar este, de asemenea, mai slabă decât a fost în ultimii ani. „Conducerea este șubredă în Franța și Germania”, a spus un oficial european, căruia, la fel ca și altora citați în acest articol, i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi deschis. „În Regatul Unit, [noul prim-ministru] Andy Burnham pare destul de ferm în privința Ucrainei, dar încă își caută drumul, așa că așteptăm.”
Cancelarul german Friedrich Merz abia și-a păstrat funcția în această toamnă, după ce o creștere a sprijinului pentru populiștii de extremă dreaptă a dus la ceea ce el însuși a recunoscut că a fost un „dezastru” electoral pentru creștin-democrații săi de centru-dreapta. Emmanuel Macron, președintele Franței, este istoric nepopular și se confruntă cu o înfrângere zdrobitoare a aliaților săi de centru, pe fondul unui val de susținere pentru o altă lideră de extremă dreaptă, Marine Le Pen, la alegerile prezidențiale de anul viitor.
Doar Burnham se bucură de o majoritate solidă care îl susține în parlament — însă, în general, el a încercat să se concentreze pe politica internă de când l-a înlocuit pe Keir Starmer în iulie, fără să fi câștigat alegerile generale, și rămâne relativ neîncercat pe scena internațională.
Coaliția de criză
„Coaliția celor dispuși” a luat naștere pe 2 martie 2025, la câteva zile după ce Trump și vicepreședintele său, JD Vance, au lansat un torent de critici la adresa lui Zelenskyy în Biroul Oval, pentru că, se pare, nu ar fi fost suficient de recunoscător față de SUA pentru sprijinul acordat.
În cadrul somptuos al Lancaster House din Londra, care a servit drept locație de filmare pentru serialul Netflix „The Crown”, Starmer le-a spus celor 18 lideri prezenți că va trimite „trupe pe teren și avioane în aer” din Marea Britanie, dacă va fi necesar, pentru a asigura orice acord de pace care s-ar contura pentru Ucraina. Macron și-a asumat angajamente militare similare.
În aproximativ un an de atunci, numărul țărilor din grupare s-a dublat, iar Merz s-a alăturat oficial în calitate de copreședinte al formatului.
Când, acum un an, Trump părea pe punctul de a încerca să forțeze Ucraina să accepte ceea ce europenii considerau un plan de pace toxic, coaliția a devenit un bastion esențial în apărarea lui Zelenskyy, a declarat un diplomat al UE.
Aceasta însemna că susținătorii Ucrainei aveau dovezi concrete pentru a-i arăta lui Trump că europenii erau dispuși să-și pună în joc propriii soldați, echipament și bani pentru a garanta un acord de pace. Speranța era că acest lucru ar fi însemnat că orice soluție ar fi fost echitabilă.
Însă elanul negocierilor de pace și al reuniunilor coaliției s-a estompat și s-a diminuat după ce SUA și Israelul au intrat în război cu Iranul în primăvară. Reuniunea de joi va fi prima întâlnire a liderilor coaliției din luna august.
Aceasta coincide cu primul exercițiu militar al coaliției, desfășurat în Polonia, unde mii de soldați exersează în prezent modul în care ar menține o eventuală pace în Ucraina, deși această perspectivă rămâne încă de neatins.
Noul venit al Marii Britanii
Burnham este un relativ nou-venit pe scena mondială și nu se aștepta ca politica externă să devină un pilon central al mandatului său de prim-ministru, așa cum a făcut Starmer.
El a contrazis într-o oarecare măsură această așteptare prin organizarea unei serii de întâlniri cu lideri mondiali imediat după preluarea funcției la nr. 10 și prin redeschiderea unei dezbateri extrem de aprinse privind viitorul relației Regatului Unit cu UE.
Cu toate acestea, unii observatori avizați susțin că schimbările la vârful guvernului au însemnat inevitabil un pas înapoi la cel mai înalt nivel al diplomației. Ed Arnold, de la British Foreign Policy Group, a afirmat că „elana a fost pierdută odată cu schimbarea prim-ministrului”, în timp ce un ministru britanic a remarcat că acest lucru este valabil și pentru noul secretar al apărării al Regatului Unit, Wes Streeting.
Un oficial britanic a negat cu tărie că Burnham ar avea mai puțină energie pentru formatul de coaliție sau pentru sprijinirea Ucrainei decât predecesorul său. El este „cu adevărat concentrat” pe menținerea sprijinului britanic pentru Ucraina, a spus oficialul, indicând sancțiunile anunțate recent și asistența în dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. „Importanța coaliției celor dispuși nu scade în niciun fel”, a adăugat oficialul.
Burnham însuși a încercat să elimine distincția dintre politica externă și cea internă, afirmând într-un discurs susținut luni: „Lumea este atât de interconectată în prezent, încât este imposibil să separi deciziile luate la Moscova de ceea ce se întâmplă pe teren în [circumscripția sa electorală] Makerfield.”
Eforturile de pace ale lui Trump
Reactivarea angajamentului liderilor coaliției are loc pe fondul unui efort reînnoit din partea lui Trump de a obține un acord de pace.
Principalele obiective ale reuniunii de joi sunt elaborarea unor planuri pentru garanții de securitate solide și cu caracter juridic obligatoriu pentru Ucraina, inclusiv o forță militară multinațională care să asigure respectarea încetării focului; angajarea unor fonduri suplimentare pentru efortul de război al Kievului în cursul anului viitor; furnizarea de sprijin militar — în special apărare aeriană împotriva dronelor cu motor cu reacție și capacități de lovire la distanță mare; precum și coordonarea punctelor de vedere cu privire la negocierile de pace în curs, mediate de echipa lui Trump.
Miercuri, Comisia Europeană a propus un împrumut de 45 de miliarde de euro ca sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina pentru anul 2027. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că așteaptă mai multe contribuții din partea țărilor din afara UE, adăugând: „Vom discuta propunerea și cu partenerii noștri din coaliția celor dispuși să se implice.”
O altă întrebare care îi preocupă pe oficiali și diplomați în timp ce se pregătesc pentru reuniunea de la Berlin este dacă Trump va susține cererile lui Putin privind remodelarea securității europene și a rolului NATO pe continent, ca parte a procesului de pace din Ucraina.
Multe guverne europene sunt deja îngrijorate de retragerea trupelor americane din Europa, iar unele se tem că criticile lui Trump la adresa membrilor NATO au slăbit capacitatea alianței de a descuraja agresiunea rusă.
Temerile legate de Yalta
Având în vedere aceste preocupări, oficialii de la Bruxelles și din capitalele europene au urmărit cu atenție întâlnirile dintre Trump, Xi și Putin de la Shenzhen, din sud-estul Chinei.
„Pericolul pentru Ucraina este ca Trump să folosească acest summit [din China] pentru a încerca să-și promoveze viziunea asupra păcii, inclusiv acordarea Rusiei a unor teritorii pe care aceasta nu a reușit să le cucerească prin forță”, a declarat Bronwen Maddox, directoarea centrului de studii Chatham House din Londra. „Ucraina va reuși să reziste, dar numai cu ajutorul Europei.”
Un oficial german a afirmat că se preconizează ca rezultatul războiului din Ucraina să modeleze arhitectura de securitate a Europei pentru anii următori, iar acest aspect va face parte, de asemenea, din discuțiile grupului de joi. Un oficial francez a declarat că, departe de a accepta cererile lui Putin, Parisul dorește ca Ucraina să adere la un NATO extins.
La Kiev, guvernul lui Zelenskyy este disperat să obțină cât mai mult sprijin posibil din partea susținătorilor săi, în special în ceea ce privește avioanele de vânătoare F-16, sistemele de apărare aeriană și fondurile financiare. Însă ucrainenii recunosc, de asemenea, că, în contextul în care alianța transatlantică este acum fracturată din cauza politicilor lui Trump din ultimii doi ani, un grup imperfect precum „Coaliția celor dispuși” este mai bun decât nimic și s-ar putea să fie cea mai bună soluție posibilă.
„Ei fac foarte multe pentru Ucraina, având în vedere capacitățile lor”, a declarat un înalt oficial ucrainean pentru POLITICO. „Burnham este un om deosebit, ia multe decizii corecte. Suntem foarte bucuroși să colaborăm cu el. Merz și Macron fac, de asemenea, tot ce le stă în putință. În ceea ce privește sprijinul, Germania este liderul. Franța este un aliat puternic.”
Iar adevăratul test al coaliției, a spus oficialul ucrainean, s-ar putea să vină abia când războiul se va termina și cineva va trebui să trimită trupe pentru a proteja pacea.



