În timp ce la Varșovia atenția internă este acaparată de escaladarea crizei constituționale privind controlul asupra Curții Constituționale — un conflict juridic și politic acut care alimentează tensiunile politice în noiembrie 2026 — sud-estul țării devine scena unei demonstrații de forță esențiale pentru securitatea întregului continent. În ciuda frământărilor instituționale de acasă, Polonia își asumă rolul decisiv de bază logistică și placă turnantă strategică pentru primul exercițiu militar de mari proporții al „coaliției celor dispuși”. Desfășurat între 9 și 22 noiembrie la Nowa Dęba, exercițiul Koalijca reunește aproape 2.800 de militari din 10 țări — sub coordonarea Franței și a Regatului Unit — având ca obiectiv testarea capacității de reacție, comandament și desfășurare rapidă a forțelor europene în ipoteza unui armistițiu în Ucraina, conform Le Monde
După aproape doi ani de ședințe și summituri, „coaliția celor dornici” trece în sfârșit la lucrări practice. Pe 9 noiembrie, un exercițiu militar inedit urmează să înceapă la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, într-un context deosebit de tensionat, cu scopul de a testa capacitatea acestei alianțe formate din 36 de țări — condusă de Franța și Regatul Unit — de a se desfășura în Ucraina în ziua în care armele vor tăcea în războiul dintre Kiev și Rusia.
Exercițiul „Koalijca” („coaliție” în limba poloneză), conceput să dureze până pe 22 noiembrie, se dorește a fi o demonstrație a credibilității militare a acestei alianțe, care își propune să constituie o forță de intervenție capabilă să descurajeze Moscova de la o eventuală reluare a ostilităților. O adevărată provocare, în condițiile în care Statele Unite nu fac parte din acest dispozitiv, iar implicarea lor în viitoarele garanții de securitate ale Ucrainei rămâne în mare măsură incertă.
Pentru această premieră, aproape 2.800 de soldați proveniți din zece țări diferite urmează să fie desfășurați în această regiune limitrofă cu Ucraina. Franța și Regatul Unit sunt principalii contributori, alături de Estonia, Lituania, Germania, Țările de Jos, Spania, Suedia și Belgia. Totuși, nu trebuie să ne așteptăm la o demonstrație de forță cu tancuri și rachete.
Conform primelor informații furnizate, exercițiul Koalijca vizează în principal testarea sistemului de comandă și a procedurilor de transport logistic pentru trupe și echipamente pe întreg teritoriul european, un proces complex din cauza numărului mare de granițe care trebuie traversate. În această perspectivă, vor fi prezenți și soldați ucraineni.
De asemenea, Koalijca trebuie să fie o ocazie de a verifica compatibilitatea mijloacelor de transmisie între membrii acestei forțe multinaționale pentru Ucraina (MNF-U), brațul armat al coaliției celor dornici. MNF-U ar putea reuni, în timp, 24 de țări care s-au arătat dispuse să contribuie din totalul celor 36 de state membre ale coaliției. NATO este informată cu privire la desfășurarea acestui exercițiu, însă nu este parte implicată.
În cele din urmă, lupta împotriva dronelor ar urma să constituie o componentă importantă a acestei aplicații militare. Chiar și într-un context de încetare a ostilităților, aceasta reprezintă unul dintre principalele puncte vulnerabile ale oricărei operațiuni externe din prezent. De altfel, armata terestră franceză intenționează să profite de ocazie pentru a testa o unitate de drone dotată cu sisteme autonome aeriene și terestre.
O oarecare sobrietate
Potrivit promotorilor operațiunii, Polonia s-a impus în mod natural pentru a găzdui aceste prime manevre, având în vedere că o mare parte din ajutorul destinat Ucrainei tranzitează teritoriul său. Deși Varșovia a indicat întotdeauna că nu va trimite soldați la vecinul său odată ce războiul se va încheia, intenționează în schimb să joace rolul de bază logistică din spatele frontului — 500 de soldați polonezi vor participa la exercițiu în acest scop. Polonia este obișnuită cu acest tip de antrenament. De la începutul războiului din Ucraina, ea găzduiește mai multe tabere pentru ucraineni, inclusiv pe cea a misiunii de asistență militară a Uniunii Europene.
Pe lângă această componentă terestră, exerciții aeriene — cu avioane de vânătoare, de transport, de realimentare în aer sau de cercetare — se vor desfășura în România, în condițiile în care bazele din această țară sunt deja utilizate pe scară largă ca un pol de proiecție către Ucraina. În ceea ce privește dimensiunea maritimă a operațiunii, aceasta va fi doar simulată din Turcia. Ankara, care deține puterea de a închide strâmtorile Bosfor și Dardanele pentru navele militare, joacă rolul de gardian al Mării Negre.
Sobrietatea relativă a exercițiului reflectă ambițiile coaliției celor dornici, care nu pretinde să se impună nici ca o forță de luptă, nici ca o „misiune de menținere a păcii” între ruși și ucraineni în momentul în care vor înceta ostilitățile. Expresia — o adevărată sperietoare pentru toți cei care au avut ocazia să fie angajați în astfel de demersuri în Africa, în Balcani sau în Liban — este chiar interzisă.
„Experiența anilor de operațiuni ONU arată că misiunile de menținere a păcii nu garantează respectarea unui armistițiu”, subliniază Elie Tenenbaum, directorul Centrului de Studii de Securitate din cadrul Institutului Francez de Relații Internaționale (Ifri). „Este nevoie mai ales de voința părților implicate de a ajunge la un rezultat.” Observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care trebuiau să vegheze la respectarea acordurilor de la Minsk încheiate între ruși și ucraineni în urma anexării Crimeii de către Moscova în 2014, au făcut această constatare amară.
La distanță de frontiera rusă
Scopul oficial al coaliției celor dornici se rezumă mai degrabă la două cuvinte de ordine cu contururi încă vagi: „reasigurare” și „regenerare”. Primul termen înseamnă că simpla prezență a soldaților occidentali în Ucraina — în special a celor proveniți din puteri nucleare precum Franța și Regatul Unit — ar trebui să descurajeze orice intenție de reluare a ostilităților din partea Rusiei. Al doilea termen indică faptul că forțele desfășurate vor participa la refacerea armatei ucrainene, prin instruire sau prin repararea echipamentelor. Ucrainenii ar urma să rămână „prima linie de apărare și de descurajare” a țării, așa cum afirma Emmanuel Macron pe 6 ianuarie.
Conform acestui plan de intervenție, trupele MNF-U — care, în cazul unei desfășurări, ar putea număra până la 20.000 de soldați (echivalentul unei divizii) — s-ar afla la o distanță sigură de frontiera rusă. „Această componentă terestră rămâne un subiect de dezbatere”, notează Elie Tenenbaum de la Ifri. „Franța este pentru, în timp ce Regatul Unit vede mai degrabă un sprijin aerian acordat Ucrainei. Cât despre Germania, aceasta a preluat conducerea țărilor care pledează ca trupele să fie desfășurate doar în statele vecine, cum ar fi Polonia.” Nu este o coincidență faptul că majoritatea soldaților care participă la exercițiul Koalijca sunt francezi.
În cazul unei încetări a ostilităților, rămâne deschisă întrebarea cine ar asigura controlul liniei de armistițiu. Moscova refuzând categoriic prezența occidentalilor, au fost vehiculate numele unor țări precum India, Indonezia, Brazilia sau China, deși credibilitatea unor astfel de ipoteze stârnește dezbateri. Doar Statele Unite ar avea capacitățile tehnice, datorită sateliților lor, de a supraveghea cei 1.500 de kilometri de frontieră dintre Rusia și Ucraina și de a ține în frâu regimul lui Vladimir Putin.
De la lansarea coaliției celor dornici în februarie 2025, promotorii ei au cerut neîncetat Washingtonului să se angajeze să ofere o „plasă de siguranță” Kievului. La începutul lunii ianuarie, Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii președintelui american Donald Trump, au oferit vagi asigurări în acest sens în cadrul unui summit al coaliției la Paris, promițând că „Ucraina va fi apărată”. Însă acordul încheiat de Casa Albă cu Kremlinul pe 9 octombrie privind vânzarea de motorină rusească, în ciuda sancțiunilor impuse Moscovei, arată că nimic nu este sigur cu această administrație.
Prin intermediul exercițiului Koalijca, europenii speră să aibă un cuvânt de spus în cadrul discuțiilor privind viitorul Ucrainei, chiar dacă acest lucru este departe de a fi garantat. Cu excepția Franței, majoritatea țărilor din MNF-U dispun doar de efective foarte reduse, cu adevărat antrenate pentru acest tip de operațiuni. Moscova va urmări, fără îndoială, îndeaproape această aplicație militară. Pe 29 octombrie, în cadrul summitului Rusia-Africa, Vladimir Putin a avertizat Europa că țara sa este pregătită în caz de război.
