Deputatul european însărcinat să scoată România dintr-o criză politică tot mai gravă nu va renunța la necesitatea unor măsuri de austeritate și mai dure.
Pe măsură ce timpul se scurge până la termenul limită decisiv pentru obținerea sprijinului Parlamentului, prim-ministrul desemnat al României, Eugen Tomac, și-a prezentat programul de guvernare în exclusivitate pentru POLITICO.
Tomac, europarlamentar din 2019, a promis că statul va sprijini sectorul privat, va înceta să mai „lupte” cu antreprenorii și va asigura o creștere economică care să genereze bogăție ce să poată fi împărțită cu românii aflați în dificultate.
Însă, deși a recunoscut că multe comunități mai puțin înstărite au resimțit impactul recentelor reduceri drastice ale cheltuielilor publice și al creșterii impozitelor, programul de austeritate al predecesorului său, menit să reducă deficitul bugetar istoric ridicat al țării, trebuie să continue.
Tomac este candidatul președintelui Nicușor Dan pentru formarea unui nou guvern tehnocrat după prăbușirea coaliției de centru a prim-ministrului Ilie Bolojan luna trecută.
Conform Constituției României, Tomac are termen până pe 14 iunie să-și prezinte cabinetul și planurile în fața Parlamentului pentru aprobare — și a fost deja respins de partidul liberal al lui Bolojan, al treilea grup ca mărime din Adunarea Națională.
Alte două partide importante — Partidul Social-Democrat, care este cea mai mare grupare din parlament, și Uniunea Liberală „Salvați România” — nu au anunțat încă dacă vor susține administrația tehnocratică a lui Tomac. Dacă Tomac nu reușește să obțină sprijinul parlamentar, România se va confrunta cu și mai multă incertitudine.
Analiștii au avertizat că o perioadă prelungită de instabilitate ar pune în pericol stabilitatea economică a României, pe fondul temerilor privind o retrogradare a ratingului de credit de către agențiile de rating. Iar termenul limită din august pentru prezentarea reformelor necesare asigurării unei finanțări vitale din partea UE de aproximativ 11 miliarde de euro prin măsurile de redresare post-Covid sporește presiunea pentru găsirea unei soluții.
În același timp, austeritatea și turbulențele politice au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta Alianța pentru Uniunea Românilor — care conduce acum în sondajele naționale.
Într-un schimb de corespondență cu POLITICO, Tomac și-a expus misiunea. Textul următor a fost editat din motive de lungime și claritate.
POLITICO: Cum intenționați să liniștiți piețele financiare și agențiile de rating de credit cu privire la perspectivele economice ale României?
Tomac: Prin respectarea angajamentelor asumate, conform unui calendar pe care toată lumea îl poate verifica. Bugetul pentru 2026 se încheie cu un deficit de 6,2%, în scădere față de 7,6% în 2025. România s-a angajat să atingă 5,1% în 2027. Această traiectorie nu este negociabilă. Nu vor exista noi impozite pe forța de muncă sau pe capitalul productiv. În schimb, vom continua să restructurăm partea de cheltuieli.
În paralel, vom restabili un dialog instituționalizat și permanent cu mediul de afaceri, deoarece politicile fiscale haotice de după 2022 ne-au costat credibilitatea și nu vom repeta acest lucru. Pentru agenții, trei ancore externe contează: finalizarea PNRR [finanțarea planului UE de redresare și reziliență în urma pandemiei de Covid], facilitatea SAFE [care asigură programul de împrumuturi de apărare al UE] și aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Atingerea la timp a acestor trei obiective este, sincer, mai importantă pentru spread-urile noastre decât orice angajament retoric pe care l-aș putea lua în acest interviu.
Cum veți menține PSD-ul social-democrat de partea dumneavoastră în timp ce adoptați reforme fiscale pentru a reduce deficitul bugetar?
Voi colabora cu fiecare forță parlamentară pro-europeană care acceptă aritmetica bugetară. Discuția sinceră cu PSD este aceeași discuție pe care o voi avea cu orice alt partid: nu există loc pentru o nouă expansiune fiscală.
Acest lucru nu înseamnă că uităm de cetățenii vulnerabili sau de pensionari. Puținele resurse pe care le putem aloca pentru a fi responsabili din punct de vedere fiscal vor merge în această direcție. Persoanele mai puțin înstărite din România au fost afectate de încetinirea economiei, de disciplina fiscală atât de necesară și de pierderea avantajului nostru competitiv, împreună cu prețurile mai mari la energie generate de șocuri și crize externe suprapuse. Situația lor dificilă nu va fi la sfârșitul listei mele. Vom găsi toate modalitățile posibile de a-i sprijini.
În același timp, trebuie să încurajăm antreprenoriatul și sectorul privat. Acolo se produce bogăția, iar cu cât avem mai multă bogăție, cu atât mai mult putem redistribui către cei mai puțin înstăriți.
În ceea ce privește reformele fiscale și economice, în ce fel va fi programul dumneavoastră diferit de cel al lui Bolojan?
În ceea ce privește traiectoria fiscală și ancorele europene, există o continuitate deplină. Calea de reducere a deficitului este aceeași. Acestea nu sunt priorități ale lui Bolojan sau Tomac. Acestea sunt obiective și priorități naționale pentru România. Piețele și partenerii au nevoie de această continuitate și o vor obține.
Diferența o veți observa în accentul pus. În primul rând, o poziție fără echivoc în favoarea sectorului privat: statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor. Vom desfășura o consultare instituțională permanentă cu mediul de afaceri, vom publica un inventar public al tuturor autorizațiilor necesare pentru orice activitate comercială și le vom elimina pe cele care nu au niciun scop.
În al doilea rând, un impuls mult mai agresiv în domeniul digital și eliminarea barierelor birocratice pentru cetățeni și antreprenori. În al treilea rând, antreprenoriatul este încadrat în mod explicit ca un instrument de dezvoltare rurală, nu doar o poveste urbană. Un sat cu 10 antreprenori este un sat care trăiește; un sat fără antreprenori este un sat care moare.
Guvernul meu se va concentra, de asemenea, pe accelerarea proiectelor energetice, de stat sau publice. Mai multă energie înseamnă energie mai ieftină. Și, în sfârșit, trebuie să ne îmbunătățim piețele de capital. Europa trebuie să-și îmbunătățească piețele de capital, iar eu mă voi asigura că România își joacă rolul în acest sens.
Cum veți asigura că România respectă termenul limită de 31 august pentru reformele cheie și deblocarea fondurilor UE?
Trei lucruri ne vor ajuta să ajungem acolo.
În primul rând, presiune maximă asupra contractanților și autorităților pentru finalizarea proiectelor până la 31 august. Va fi o vară fierbinte. Nu ne putem permite vacanțe în timp ce România pierde bani. Voi fi nemilos cu oricine nu depune efortul necesar.
În al doilea rând, nouă etape de reformă trebuie încă adoptate ca legislație primară pentru a ne asigura că nu se pierde niciun euro. Unele sunt dificile din punct de vedere politic. Mă aștept ca Parlamentul să facă ceea ce partidele pro-europene s-au angajat deja să facă și să le adopte. Dacă Parlamentul nu va acționa, guvernul meu va folosi toate instrumentele de care dispune, inclusiv ordonanțe de urgență acolo unde cadrul legal permite acest lucru.
În al treilea rând, voi conduce personal orice negociere importantă cu Comisia Europeană. Experiența mea în Parlamentul European și relațiile construite acolo sunt un atu pe care România ar trebui să îl folosească — și intenționez să le folosesc.
Vedeți riscul ca o restricție fiscală mai severă, impusă de o administrație „tehnică”, să sporească neîncrederea alegătorilor în politică și să alimenteze sprijinul pentru extrema dreaptă populistă?
Da, riscul este real și îl iau în serios. Restricția fiscală percepută ca nedreaptă — restricție care îi afectează mai întâi pe cetățeni și abia apoi pe cei privilegiați — alimentează extremismul. Prima sarcină a acestui guvern este, prin urmare, să se asigure că ordinea este inversată. Statul își plătește partea care îi revine înainte ca cetățeanul să plătească ceva nou.
Există, de asemenea, un aspect mai profund. Alegătorii români nu sunt, în majoritatea lor, împotriva Europei sau împotriva responsabilității. Sunt epuizați de faptul că li se spune un lucru în campaniile electorale și exact opusul a doua zi. Un guvern tehnic care spune exact ce va face, în termeni calendaristici preciși, și apoi face acest lucru, este cel mai puternic răspuns la cinismul de care s-a hrănit extrema dreaptă populistă.
Dacă ne atingem țintele europene și cetățenii văd, în fiecare lună, ceva concret realizat — o grădiniță deschisă, un kilometru de autostradă inaugurat, un voucher energetic sosit la timp, un spital predat — dividendul politic al acelei realizări este exact anticorpul împotriva extremismului.
Veți colabora cu partidul de extremă dreapta AUR dacă este necesar pentru a adopta legi?
Respect opinia și votul fiecărui cetățean român. Într-o democrație, fiecare este liber să voteze în conformitate cu convingerile sale. Cu toate acestea, nu voi accepta niciodată și nici nu voi înțelege partidele politice care acționează împotriva interesului național al României, iar AUR a manifestat un astfel de comportament în multiple ocazii.
Aveți vreun plan pentru combaterea corupției în politică?
Împărtășesc pe deplin opinia președintelui Nicușor Dan că corupția reprezintă un risc pentru securitatea națională și, pentru prima dată, aceasta este menționată oficial ca atare în Strategia de Apărare Națională. Corupția slăbește statul și erodează încrederea dintre cetățeni și instituțiile publice. Prin urmare, consolidarea instituțiilor, transparența cheltuielilor publice, digitalizarea serviciilor publice și o responsabilitate clară sunt esențiale.
Mai trebuie statul să facă mai mult pentru a explica alegătorilor ce s-a întâmplat în alegerile prezidențiale anulate din 2024?
Cred că faptele sunt clare. Un candidat a încălcat legea electorală română și a beneficiat de un avantaj semnificativ față de ceilalți candidați.
Desigur, cetățenii au dreptul să cunoască și să înțeleagă raționamentul din spatele deciziilor instituționale majore. Cred că raportul complet privind anularea alegerilor, odată publicat, va contribui la clarificarea acestor aspecte.
Veți renunța la mandatul de europarlamentar sau veți continua să îndepliniți ambele funcții?
Cele două funcții sunt incompatibile. Dacă voi fi confirmat de parlament în funcția de prim-ministru, îmi voi dedica întreaga atenție și energie conducerii guvernului.
Cât timp sperați să ocupați funcția de prim-ministru?
Nu mă concentrez pe durata mandatului meu, ci pe obținerea de rezultate.
Care este cel mai mare obstacol în calea succesului dumneavoastră ca prim-ministru?
Nu obișnuiesc să gândesc în termeni de obstacole. Prefer să gândesc în termeni de obiective și responsabilități. Și tind să îmi respect angajamentele pe care mi le asum.
Ce sperați să realizați până la sfârșitul mandatului dumneavoastră?
O Românie mai puternică, în care proprii cetățeni să aibă din nou încredere.
