Situată la granița cu Ucraina, România se află în prima linie a amenințărilor de interferență rusă, care au dus la anularea alegerilor prezidențiale în urmă cu un an. Într-un interviu acordat ziarului „Le Monde”, președintele Nicușor Dan, ales în luna mai, revine asupra acestui subiect și asupra divergențelor dintre Europa și Statele Unite cu privire la războiul din Ucraina.
Ales președinte al României în luna mai, centristul Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani, efectuează marți, 9 decembrie, prima sa vizită oficială în Franța, o țară pe care o cunoaște bine, având în vedere că a studiat matematica aici în anii 1990.
Situată la granița cu Ucraina, țara sa se află în prima linie în fața amenințărilor de ingerință rusă, care au dus la anularea alegerilor prezidențiale în urmă cu un an. Vineri, Statele Unite au publicat un raport în care critică Uniunea Europeană (UE). Credeți că mai sunt aliații noștri?
Noua strategie confirmă mai multe orientări deja anticipate: accentuarea atenției strategice a Statelor Unite asupra regiunii Indo-Pacific și așteptarea ca statele europene să își asume un rol mai important în garantarea securității pe continentul nostru. În ceea ce privește România, luăm foarte în serios angajamentele asumate la Haga [în cadrul summitului Organizației Tratatului Atlanticului de Nord din iunie] și alocăm resurse substanțiale pentru apărare și securitate, în deplină conformitate cu responsabilitățile noastre de aliat. Este adevărat că documentul conține și poziții critice față de Europa, reflectând uneori diferențe de abordare ideologică. Cu toate acestea, sunt pe deplin convins că parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite rămâne un pilon fundamental pentru stabilitatea regională. Dincolo de divergențele de opinie, trebuie să ne concentrăm asupra potențialului considerabil al cooperării dintre UE și Statele Unite. Interesele noastre comune, atât pe continent, cât și dincolo de acesta, sunt mai importante decât ceea ce ne desparte. Circumstanțele dificile de astăzi ne obligă, atât pe noi, europenii, cât și pe americani, să imaginăm împreună lumea de mâine și să o facem posibilă împreună. Nu putem oferi concurenților noștri satisfacția de a ne vedea divizați.
Ce așteptați de la întâlnirea cu Emmanuel Macron?
România și Franța au un parteneriat solid de lungă durată, vor avea loc discuții pe plan economic și militar în jurul programului de reînarmare al UE SAFE [Security Action for Europe]. Am semnat un contract pentru rachete Mistral și există companii franceze care pot produce alte tipuri de armament de care avem nevoie. Și, bineînțeles, vom avea schimburi de opinii cu privire la chestiuni europene, războiul din Ucraina și modul de finanțare a Ucrainei.
În ceea ce privește Ucraina, vă temeți, la fel ca Emmanuel Macron, că Statele Unite vor trăda Europa la masa negocierilor cu Vladimir Putin?
Emmanuel Macron nu a spus niciodată acest lucru, cel puțin în public. Este legitim ca Statele Unite să dorească pacea, dar pentru a avea pace, trebuie să existe voință din partea Ucrainei și a Rusiei. Deocamdată, nu văd această voință din partea Rusiei.
De ce drona care a survolat România timp de câteva ore, pe 25 noiembrie, nu a fost doborâtă?
Suntem pregătiți pentru drone care vin din regiunea Odessa, dar aceasta a intrat mai spre vest, după ce a survolat Moldova, ceea ce era o noutate. Nu aveam prea multe mijloace de apărare terestre în acea zonă, iar avioanele zboară mult mai repede decât dronele, ceea ce face foarte dificilă doborârea lor. Tocmai am primit de la americani un nou sistem, dar trebuie să adaptăm radarele pentru a detecta obiecte care zboară foarte jos.
Sunteți dezamăgit că armata americană a anunțat o retragere parțială a trupelor sale din România? Credeți că Franța le poate înlocui?
Nu a fost o decizie politică, ci mai degrabă una administrativă. Americanii nu au retras niciun contingent permanent din Europa. Trupele americane care au plecat erau în număr de aproximativ 900 de persoane și efectuau rotații. În ceea ce privește trupele franceze, sunt în curs discuții pentru a mări baza de la Cincu [în Carpați, principala prezență militară franceză pe flancul estic al Europei] la 3 000 sau 4 000 de soldați [față de 1 500 în prezent], dar aceasta este o decizie care trebuie luată de Franța.
Aceste trupe franceze sunt ținta unor campanii de dezinformare foarte puternice în România. Ce puteți face?
Nu avem o politică reală de apărare împotriva acestor campanii de dezinformare și manipulare. De exemplu, recent a circulat o informație falsă potrivit căreia aș fi semnat ordinul de înrolare a 200 000 de persoane în armată. Însă instituțiile noastre nu sunt în prezent capabile să detecteze automat o informație falsă răspândită pe numeroase site-uri și care ar ajunge, de exemplu, la 500 000 de persoane, și să răspundă la aceasta. Cred că vom reuși acest lucru în următoarele șase luni. Însă există o nemulțumire foarte puternică față de instituțiile din România, oamenii sunt frustrați de corupție, ceea ce îi predispune să primească acest tip de dezinformare.
A trecut un an de când primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat. Astăzi, puteți afirma că Rusia a manipulat aceste alegeri?
Raportul Parchetului General, publicat în septembrie, descrie un mecanism care implică patru companii ruse de publicitate politică. Rapoarte realizate de alte servicii de informații, inclusiv cele franceze, confirmă acest lucru. Site-uri web dedicate de obicei sportului și altele dedicate medicinei alternative s-au orientat brusc către candidatul pro-rus Călin Georgescu. Estimez că în două-trei luni voi putea publica un raport care să reunească toate informațiile despre acest caz și să le pună în context. Serviciile de informații românești pot recunoaște cu siguranță semnele unei interferențe rusești, dar este mult mai dificil să o dovedească. Acest lucru ține de contrainformații. Uneori, acest proces poate dura între trei și cinci ani. Cu toate acestea, există suficiente informații care, odată adunate, pot dovedi că a existat o influență rusă. Așadar, a fost o decizie bună să se anuleze alegerile... Fără îndoială. Încă lipsesc răspunsuri cu privire la cele 20 000 de conturi TikTok activate chiar înainte de primul tur, legate de adrese IP din Turcia și de un serviciu de mesagerie rus.
Aveți mai multe informații?
Conform rapoartelor, TikTok se pregătise să blocheze o campanie în care informațiile false erau publicate de către conturile în sine. Dar rețeaua socială nu anticipase că aceste informații vor fi reluate și difuzate prin intermediul comentariilor la postări. Probabil că structurile informatice făceau acest lucru în mod automat. Întrebarea este cine se afla în spatele acestui lucru. Colaborăm cu Turcia, dar acest lucru necesită timp.
La un an după anularea alegerilor, extrema dreaptă, reprezentată de Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), a înregistrat o creștere de aproape 40 % în sondaje. Cum explicați acest lucru?
Persoanele care votează AUR nu sunt nici extremiste, nici pro-ruse. Dar nu au încredere în celelalte partide. Vor o schimbare, oricare ar fi ea. Acum, cum putem să le recâștigăm încrederea? Este necesar, și acest lucru va dura, ca autoritățile să lucreze pentru oameni. Cetățenii trebuie să vadă că există o luptă reală împotriva corupției. Ei sunt preocupați de condițiile de viață de aici, din România, nu atât de problemele geopolitice. Procuratura Anticorupție din România (DNA) a obținut totuși rezultate excepționale, în comparație cu alte țări, cum ar fi Bulgaria. Da, dar intensitatea acestei lupte a scăzut mult în ultimii zece ani. Nu mai vedem cazuri mari de corupție care să facă obiectul unei anchete a DNA.
Mesajul anticorupție, atunci când este exacerbat, nu poate alimenta populismul?
Într-adevăr, și încerc să prezint și lucrurile care funcționează. Este clar că nivelul de trai al românilor, chiar dacă a scăzut în acest an, este mult mai bun decât acum douăzeci de ani. Dar problema corupției rămâne o realitate, atât la cel mai înalt nivel al statului, cât și la cel mai jos.
