Grădina Botanică din Bucureşti – 160 de ani de la înfiinţare

05 Noi 2020 | scris de A.V.
Grădina Botanică din Bucureşti – 160 de ani de la înfiinţare

Joi, 5 noiembrie, se împlinesc 160 de ani de la înfiinţarea Grădinii Botanice din Bucureşti, care poartă numele medicului, naturalistului, botanistului şi profesorului Dimitrie Brândză, o secţie de învăţământ şi cercetare, dar şi de cultură şi educaţie a Universităţii din Capitală, relatează RADOR.

Grădina Botanică găzduieşte importante colecţii de plante prin care vizitatorul să poată percepe amploarea diversităţii lumii vegetale, iar specialistului să-i fie posibil să le folosească în activitatea de cercetare şi conservare a zestrei naturale a Terrei.

Medic, naturalist, botanist şi profesor, membru titular al Academiei Române, fondator al Grădinii Botanice din București, care astăzi îi poartă numele, Dimitrie (Demetrius) Brândză s-a născut la 10 octombrie 1846, la Bivolu, (azi Viișoara), jud. Botoșani.

După ce termină cursurile Academiei Mihăilene, le absolvă pe cele ale Facultăților de Științe Naturale și Medicină ale Universității din Paris, obținând doctoratul, în anul 1869.

Activează apoi ca medic și profesor de botanică la Universitatea din Iași şi este numit custode al Muzeului de medici și naturaliști din Iași și are ocazia să studieze colecțiile muzeului de floră a Moldovei.

În anul  1874, este transferat la Universitatea din București, la catedra de științe naturale, desfășurând o activitate multilaterală. Aici studiază colecțiile lui Dimitrie Grecescu, un alt fost director al grădinii botanice.

În anul 1875 începe să dezvolte colecția botanică a Facultații de Știinte Naturale, iar un an mai târziu este ales membru al Societății Geografice Române.

În anul 1879, în calitate de membru al Academiei Române își publică integral studiile, iar trei ani mai târziu obține de la ministrul educației, Petre S. Aurelian, dreptul de a înființa o secție botanică la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.

În acelaşi an – 1882 – pasiunea sa pentru botanică este concretizată, astfel că se desparte de catedra de istorie naturală a Facultății de Științe pentru a rămâne profesor de botanică la o catedră nou formată cu această ocazie, unde elaborează manuale de zoologie, botanică și geologie. Este numit profesor și director al Grădinii Botanice.

În anul 1884 un incendiu distruge întreaga colecție de plante de la Muzeul de Istorie Naturală, ceea ce determină guvernul să aloce fonduri pentru înființarea unei grădini botanice la Cotroceni, iar un an mai târziu sunt începute primele lucrări la noua grădină, fiind ridicată clădirea institutului botanic și amenajate grădinile din preajma sa. Brândză este preocupat, de asemenea, de problemele sănătății publice, publicând lucrări despre folosirea unor plante în medicină și despre trichineloză.

Este autorul a numeroase lucrări de specialitate, între care  „Considerations sur les ovaires inferes” (1867), „Histore botanique et therapeutique des Gentianees employees en medecine” (teza de doctorat în medicină, Paris, 1869), „Curs elementar de istorie naturala” în 3 părți, Iași, 1873, „Notă asupra originei botanice și a afinităților terapeutice a noului medicament Jaborandi”, București, 1875, sau „Fragmente din flora României”, București, 1876.

La 3 august 1895, Dimitrie Brândză a trecut la cele veşnice, la Slănic Moldova, la numai 49 de ani.

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră