VIEŢI FURATE. De ce este nevoie de o Lege a răspunderii magistraţilor

16 Ian 2017 | scris de Mara Răducanu
VIEŢI FURATE. De ce este nevoie de o Lege a răspunderii magistraţilor

Erori judiciare... Sinonime cu ani petrecuţi după gratii. O nevinovăţie dovedită după ani buni, atunci când viaţa a luat un alt curs sau când cei care au fost achitaţi şi şi-au redobândit libertatea s-au stins, la scurt timp, din viaţă. Chiar dacă și-au strigat nevinovăția, nimeni nu i-a luat în seamă și au fost aruncați după gratii fără prea multe explicaţii. Printre birocratizarea excesivă, printre dosarele uitate prin sertare, interminabilele amânări şi drumuri fără sens în căutarea justiţiei- aceleia adevărate- oameni nevinovaţi- cazul Vioricăi Vişan, cazul Rarinca, cazul Marcel Ţundrea etc- rămân semnale de alarmă despre cum poate sentinţa unui magistrat- fie că este dată din rea-voinţă, nepricere, ignoranţă- să fure o viaţă nevinovată.

Despre Legea răspunderii magistraţilor s-a tot discutat, fiind extrem de controversată. De-a lungul anilor, CEDO a condamnat România pentru diverse culpe ale magistraţilor. În lumina ultimelor dezvăluiri, PSD a readus în discuţie Legea răspunderii magistraţilor, Liviu Dragnea propunând înfiinţarea unei divizii speciale de procurori care să ancheteze magistraţi.

CSM, NU pentru Legea răspunderii magistraţilor 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a prezentat în şedinţa de plen, punctul de vedere al CSM privind legea răspunderii magistraţilor, arătând că aceasta nu este oportună din moment ce puterile legislativă şi executivă nu au o lege a răspunderii demnitarilor. „Independenţa justiţiei reprezintă o componentă esenţială a statului de drept, în care cele trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, trebuie să fie într-un permanent echilibru. Consiliul subliniază că legislaţia actuală reglementează răspunderea magistraţilor sub o triplă formă: disciplinară, penală şi civilă. Nu este necesară adoptarea altor dispoziţii legale privind acest aspect. O altă reglementare care nu-şi găseşte corespondentul în forme similare de răspundere a membrilor celorlalte două puteri în stat, cea legislativă şi cea executivă, reprezintă în sine o perturbare a echilibrului dintre acestea, cu grave consecinţe pentru bună funcţionare a societăţii“, a arătat Mariana Ghenă.

Preşedintele CSM a precizat că sistemul judiciar „a dovedit de-a lungul timpului că are capacitatea de a autoregla, inclusiv prin sancţionare sub cele trei forme a magistraţilor, fiind de altfel şi singura dintre cele trei puteri care are reglementată o formă a răspunderii materiale.

În opinia CSM, orice iniţiativa legislativă care să aibă ca obiect angajarea răspunderii materiale a magistraţilor pe alte coordonate decât cele deja existente în prezent este inoportună. "Consiliul Superior al Magistraturii, la rândul său, îşi asumă identificarea, soluţionarea şi sancţionarea cu fermitate a situaţiilor de încălcare a legii de către magistraţi”, a mai arătat Mariana Ghena.

Florin Iordache despre legea care a stârnit numeroase controverse 

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, în 6 ianuarie, la CSM, că este necesară o lege a răspunderii magistraţilor, iar aceasta ar putea intra în dezbaterea Parlamentului cel târziu în februarie, după ce va avea discuţii cu reprezentanţii sistemului judiciar. Florin Iordache a precizat atunci că va iniţia discuţii informale cu reprezentanţii sistemului judiciar. Ministrul Justiţiei a invocat în sprijinul demersului său legea europeană a răspunderii magistraţilor.

"Eu plec de la buna-credinţă pe care magistraţii o au, dar, în acelaşi timp, dacă există o lege europeană, acel model european poate fi implementat şi în România", a mai spus Iordache. Ministrul Justiţiei a subliniat că nu crede că ar trebui să fie motive de îngrijorare legat de această lege, pentru că se va elabora după o consultare publică.

"O să vedeţi că, săptămâna viitoare, tocmai prin aceste discuţii informale pe care le voi avea, vreau să lansez o invitaţie la dialog, la expertiză, pentru că din punctul meu de vedere toţi cei care sunt interesaţi vor veni cu expertiză, iar dezbaterea trebuie să fie foarte transparentă şi în Parlament", a adăugat Florin Iordache.

Mircea Aron, cel care a condus în ultimul an Consiliul Superior al Magistraturii, a declarat, la constituirea noului CSM, că vor fi încercări de modificare a statutului magistratului, care nu trebuie să se transforme într-o umilinţă."Este bine să rămână în continuare la fel (statutul magistratului, n.r.). Acum, pe ultima sută de metri, aţi văzut că s-au modificat, prin decizii ale Curţii Constituţionale, s-au modificat şi indemnizaţiile în ceea ce îi priveşte pe judecători. Ar fi bine ca ele să rămână la fel. În ceea ce mă priveşte, am mari temeri că se va încerca să se umble la acest sistem de indemnizaţii. (…) Pe răspundere, sunt sigur că ştiţi mai bine decât noi cum să nu se transforme într-o umilinţă, în aşa fel cum independenţa magistratului să nu fie afectată, aşa cum se pare că se doreşte a fi concepută răspunderea magistratului. (…)”, a spus Mircea Aron, la ceremonia de predare-primire a mandatului de către noii membri ai CSM.

Despre acest subiect, preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea, declara, în 6 ianuarie, la finalul şedinţei de plen a CSM, că este de acord cu îmbunătăţirea legii răspunderii magistraţilor, numai dacă se propune o lege a răspunderii parlamentarilor şi una a răspunderii Guvernului. "Eu, personal, nu am nimic împotriva unei legi a răspunderii magistraţilor, dacă este necesar poate fi îmbunătăţită, dar în limita dispoziţiilor constituţionale. Dar, în acelaşi timp, nu pot să nu remarc faptul că, aşa cum există o lege a răspunderii magistraţilor, trebuie să existe o lege a răspunderii Legislativului şi o lege a răspunderii Executivului. În ultimă instanţă, judecătorii nu fac altceva decât să aplice legi pe care Parlamentul le aprobă. Dacă legea nu e suficient de clară sau de previzibilă, desigur, aplicarea legii va fi în consecinţă”, a spus Cristina Tracea.Şi procurorul general al României, Augustin Lazăr, a spus că, în acest moment, răspunderea magistraţilor este reglementată atât în Constituţie, cât şi în alte legi, nefiind o urgenţă modificarea ei. 

Cazul Vioricăi Vişan, condamnată pe nedrept la 16 ani de închisoare 

Viorica Vișan, acum în vârstă de 68 de ani, a fost închisă, fără vină, zece ani. A fost acuzată de omor. Mai exact de uciderea soacrei sale.  Când avea 44 de ani, soacra sa a fost găsită ucisă și înmormântată în spatele casei. Poliția a venit la poarta femeii pentru a o chema să dea o declarație. I-a spus fiicei sale de șapte ani să stea cuminte că se întoarce. S-a întors după zece ani la o familie destrămată. 

Femeia a fost condamnată la 16 ani de închisoare pentru uciderea soacrei sale. După ce a săvârșit zece ani, unul dintre fiii săi a fost arestat pentru furt. El a scris și o scrisoare în care a recunoscut că și-a ucis bunica. A fost condamnat la 15 ani de închisoare, la trei ani după eliberarea mamei sale. Viorica Vișan s-a întors la o familie destrămată. Soțul său a divorțat și s-a recăsătorit, fiul său a recunoscut crima și urma să fie închis. Singura care a reușit să se descurce în viață a fost fiica sa, cea care avea 7 ani și pe care a lăsat-o în curte spunându-i că se va întoarce repede acasă. 

Marcel Ţundrea şi cei 25 de ani de viaţă furată

Sunt două cazuri emblematice pentru această situație cruntă. Sunt poveștile lor - Marcel Țundrea şi Mihail Constantin Igeanu. Primul a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru viol și crimă. A stat 12 ani după gratii fiind nevinovat. Al doilea ar fi stat două decenii în închisoare dacă Înalta Curte de Casație și Justiție nu ar fi dat verdictul corect - NEVINOVAT.

Cât costă 12 ani de închisoare ispăşiţi pe nedrept? 5.000 de euro, adică un euro pentru fiecare zi. Aceasta este suma pe care ar putea să o primească familia lui Marcel Ţundrea, omul care a stat după gratii peste un deceniu, deşi era nevinovat. Bărbatul a fost condamnat pentru că ar fi violat şi ucis o fată de 13 ani. Când, într-un târziu, s-a aflat adevărul, omul a murit. Nu a mai apucat să se bucure de libertate, dar a rămas în istoria justiţiei. Cazul său este considerat cea mai mare greşeală judiciară după 89.

1992 a fost anul care a schimbat pentru totdeauna soarta unui bărbat modest din Gorj. Un sfert de secol a primit ca pedeapsă Marcel Ţundrea pentru o crimă comisă de altcineva. O fată de 13 ani fusese găsită moartă pe albia unui râu din Cărbuneşti, satul lui Ţundrea. Declaraţiile bâlbâite ale unui martor şi lipsa tehnologiei l-au condamnat la ani grei de temniţă. „I s-au luat nişte declaraţii unei bătrâne care a spus că i se pare că l-a văzut pe Ţundrea la locul faptei. Singurul lui ghinion a fost coincidenţa de grupă sanguină - A2 el, A2 victima. Această tehnică înapoiată l-a dus pe Ţundrea după gratii”, a explicat Liliana Clima, avocatul lui Marcel Țundrea.

Din închisoare, Marcel Țundrea şi-a susţinut nevinovăţia cu fiecare ocazie. După 12 ani, când tehnica a avansat, un test ADN a demonstrat că nu el este ucigaşul cu sânge rece. A fost eliberat, însă un an mai târziu s-a stins, răpus de bolile căpătate după gratii.„A luat bătaie acolo cât nu a luat în viața lui ca să recunoască. Ultima oară când a venit de la puşcărie tuşea foarte mult”, spune Nicu Cocheci, vărul lui Marcel Țundrea.

Fiica bărbatului a vrut să facă dreptate măcar după moartea tatălui ei. Astfel că a cerut despăgubiri pentru suferinţa îndurată de bărbat. După ani de procese a venit şi sentinţa la Curtea de Apel Craiova. Statul român o despăgubeşte cu 5.000 de euro. Mai exact, un euro pentru fiecare zi de închisoare, deşi familia a cerut 12 milioane de euro.

Mihai Igeanu,  aruncat după gratii la vârsta de 18 ani

Constantin Mihail Igeanu, un gorjean acuzat pe dedrept de o crima comisa de o alta ruda- acesta a stat un an de zile în spatele gratiilor, fiind nevinovat- a primit despagubiri absolut ridicole pentru greseala anchetatorilor.  O eroare judiciara absolut incredibila, care s-a descoperit, absolut intamplator, era cat pe ce sa distruga viata unui tanar pe o perioada de de 20 de ani. Constantin Mihail Igeanu, din Gorj, a fost arestat dupa ce un procuror a reusit sa-i convinga pe judecatori ca se face vinovatd e o crima pe care de fapt nu a comis-o el, ci o ruda de-a acestuia. 

Tânărul a fost închis, la vârsta de 18 ani, pentru o faptă pe care nu a comis-o: OMOR. În penitenciar, a suportat tratamente cumplite: a fost ars cu țigara, a fost supus la șocuri electrice în timp ce dormea, iar lista lucrurilor crunte nu se oprește aici. După nouă luni de arest, după ce au venit probele ADN, a fost eliberat și cercetat în stare de libertate până când a fost dat verdictul final: NEVINOVAT.

Avocatul lui Mihai a vorbit și despre trauma prin care tânărul în vârstă de 20 de ani a trecut din momentul reținerii sale și până când a fost eliberat: "Mihail împlinise 18 ani, nu primise nici măcar o amendă contravențională, vă dați seama ce șoc a putut să fie pentru dumnealui trecerea dintr-un mediu familial și de la libertate în mediul penitenciar. Nici eu nu pot să îmi închipui prin ce a trecut și sper să depășească acest moment și să poată să își refacă viața pentru că practic trei ani și jumătate de zile i-au fost răpiți din cursul normal al vieții".

5000 de lei despăgubiri pentru un an de închisoare pe nedrept 

Dupa aproape un an petrecut degeaba in spatele gratiilor, Constantin Mihail Igeanu, un gorjean acuzat pe depret de o crima comisa de o alta ruda, a primit despagubiri absolut ridicole pentru greseala anchetatorilor. Tanarul a cerut despagubiri de un million de lei. Avocatul lui, Ionut Danau, a depus la Tribunalul din Gorj o cerere in acest sens, iard e curand magistratii s-au pronuntat in acest caz printr-o decizie absolut incredibila.

În noiembrie 2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a achitat pe Constantin Igeanu de infractiunea de omor calificat. Tanarul judecat pentru omor a fost acuzat ca si-a ucis vecinul, un barbat de 54 de ani, din satul Ruget.Judecatorii au decis ca barbatul care a stat aproape un an dupa gratii, dintr-o eroare a procurorului de caz, sa primeasca despagubiri de doar 5.000 de lei, potrivit cancan.ro. O suma ridicola, in raport cu tot calvarul pe care Constantin Igeanu a povestit ca l-a trait in perioada in care a fost inchis. 

Igeanu a fost judecat pentru omor la Tribunalul Gorj, fiind condamnat la 20 de ani de inchisoare, iar noua luni a stat in penitenciar. Decizia a fost atacata la Curtea de Apel Craiova, magistratii acesteia infirmand decizia Tribunalului, apoi dosarul a ajuns la ICCJ, inculpatul obtinand pentru a doua oara achitarea.
Crima a avut loc in anul 2010, in localitatea Ruget. Mihail Constantin Igeanu, care avea la momentul respectiv 18 ani, a fost acuzat ca si-a omorat vecinul si a lasat cadavrul acestuia pe marginea drumului, cu un cutit infipt in piept. Initial, bunicul lui Igeanu, Gheorghe Albeanu, a declarat ca el este vinovatul, cercetarile conducand insa la ipoteza ca tanarul ar fi fost autorul crimei. 

Mariana Rarinca, arestată şi apoi achitată....

Mariana Rarinca este  femeia cercetată că a şatajat-o pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, şi apoi achitată de instanţă deşi a stat 6 luni în arest.
DNA a contestat decizia Curţii de Apel de achitare a femeii, asta după ce Rarinca a stat 6 luni în arest preventiv arest. Procurorii anticorupţie susţin că judecătoarea 
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada august- septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a ameninţat-o pe Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi soţul ei.



Curtea de Apel București a dat publicității motivarea deciziei din 11 septembrie, prin care Mariana Rarinca a fost condamnată definitiv la 3 ani închisoare cu suspendare, pentru că a șantajat-o pe Livia Stanciu. „În mod corect prima instanță a reținut că, în perioada august-septembrie 2013 -3 iunie 2014, inculpata Rarinca Mariana a amenințat-o pe persoana vătămată Stanciu Livia-Doina cu darea în vileag către presă a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru persoana vătămată și pentru soțul acesteia, dacă persoana vătămată nu îi remitea suma de 20.000 de euro. (...) Astfel, inculpata a speculat starea de vulnerabilitate a persoanei vătămate, care în calitatea sa de președinte ÎCCJ se afla în toamna anului 2013 în procedura de reînnoire a mandatului. Era de notorietate faptul că împotriva persoanei vătămate exista o campanie susținută exercitată de unele trusturi de presă, prin care se urmărea denigrarea și diminuarea șanselor de reușită la un nou mandat a persoanei vătămate, în condițiile în care instanța pe care o conducea, ÎCCJ, pronunțase soluții de mare fermitate în special în cazuri de mare corupție în care fuseseră implicate persoane cu funcții politice înalte sau potență financiară extrem de ridicată", susțin judecătorii George Matei și Anamaria Trancă de la Curtea de Apel București, potrivit agerpres.ro. 

Din perspectiva conduitei procesuale, judecătorii au constatat că Mariana Rarinca a avut o poziție oscilantă, aceasta refuzând să răspundă tuturor întrebărilor care au vizat contradicții dintre declarațiile sale și s-a mărginit la aprecieri evazive sau a arătat că nu dorește să vorbească deoarece ar fi implicate mai multe persoane.

În această privință, Curtea de Apel București nu a considerat poziția drept un indiciu de vinovăție, ci doar o expresie a dreptului la tăcere de care a înțeles să se folosească Mariana Rarinca. Magistrații mai amintesc faptul că Mariana Rarinca a încercat să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorul de caz de la DNA, făcând o solicitare expresă în acest sens, cerere care a fost respinsă de procuror deoarece nu se încadra în limitele legale. Pe 11 septembrie, Mariana Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe Livia Stanciu, a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel București la trei ani de închisoare cu suspendare.  Curtea de Apel București a respins atât apelul DNA, cât și pe cel formulat de Mariana Rarinca, menținând condamnarea de 3 ani închisoare cu suspendare dată de Tribunalul București în decembrie 2014.

Rarinca, condamnată definitiv la închisoare cu suspendare

Mariana Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa ÎCCJ, Livia Stanciu, a fost condamnată definitiv de Curtea de Apel București, la trei ani de închisoare cu suspendare, fiind obligată să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Curtea de Apel București a respins atât apelul DNA, cât și pe cel formulat de Mariana Rarinca, menținând condamnarea de 3 ani închisoare cu suspendare dată de Tribunalul București în decembrie 2014. Potrivit deciziei Tribunalului București, Mariana Rarinca va presta muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Grădiniței cu program normal "Ion Creangă" din Galați sau la Grădinița cu program normal nr. 34 din Galați, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, potrivit agerpres.ro. 

Potrivit DNA, în perioada august/ septembrie 2013- 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenințat-o pe Livia Stanciu cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru aceasta și pentru soțul acesteia. În schimbul nedivulgării către presă a acestor informații, presupus compromițătoare, Mariana Rarinca i-ar fi pretins șefei ÎCCJ suma de 20.000 de euro.

„Amenințările cu divulgarea către presă a unor informații presupus compromițătoare la adresa persoanei vătămate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensație pentru 'datorii' plătite de inculpată în numele soțului persoanei vătămate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. În perioada aprilie 2014 — 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit amenințări prin intermediul unei convorbiri telefonice și prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenințat-o pe persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromițătoare despre persoana vătămată și familia acesteia", a susţinut  DNA.

Inițial, în acest dosar Mariana Rarinca a fost condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare, după care, în mai 2015, femeia a fost achitată de Curtea de Apel București. Ulterior, decizia de achitare a fost anulată tot de Curtea de Apel București, în urma unei contestații depuse de DNA. 
Acum, la rejudecarea apelului, Curtea de Apel a menținut condamnarea de trei ani închisoare cu suspendare.
 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră