După cinci ani de discuţii, proiectul „România Educată” a fost aprobat în mod oficial de către Guvern, printr-un memorandum, în cadrul unei ședințe prezidate de președintele Klaus Iohannis. Realizarea reformelor pe care le promite proiectul a cărui titulatură le-ar putea ridica unora o sprânceană este aşteptată cu interes, dar şi cu scepticism. Ce înseamnă ”educarea” unei țări? Cine ”ne educă”, pe cine ”educă”, mai exact, și în ce fel, s-ar putea întreba unii.
De fapt, dezideratele exprimate în document sunt: educaţie de calitate pentru toţi, educaţie individualizată, autonomie şi gândire critică, alocarea de resurse suficiente, în mod transparent şi echitabil, pentru acest domeniu, şcoli sigure şi sănătoase, atractivitatea sistemului de învăţământ, management educaţional profesionist şi bazat pe responsabilitate, colaborare şi stabilitate pentru un sistem de educaţie rezilient.
”Traduse”, cele mai importante puncte din proiect sunt posibilitatea liceelor de a introduce un examen de admitere care va fi susținut înaintea Evaluării Naționale (elevii care sunt admiși au opțiunea de a nu participa la Evaluarea Națională), examen de Bacalaureat unic bazat pe competențe minime (asemănător testelor PISA), posibilitatea elevilor de a trece de la un liceul profesional, la unul teoretic sau vocațional, în baza unui examen.
Documentul propune mai multe modificări în sistemul de educație, principala modificare vizează învățământul liceal, unde vor exista trei rute – teoretic, profesional și vocațional – cu aceeași durată (4 ani), absolvenții lor putând intra direct în examenul de bacalaureat, iar transferul/tranzițiile posibile între acestea se pot realiza anual, în baza unui examen. La nivelul liceelor profesionale, autoritățile speră la o colaborare strânsă cu mediul privat, pentru o mai bună incluziunie pe piața muncii a elevilor care termină un liceu profesional sau tehnologic, scrie digi24.ro.
Sună aproape normal, dacă în realitate nu ar fi aproape o adevărată industrie punerea în practică. Anii scurși de la Revoluție până în aceste clipe o demonstrează: România este un pacient în stare gravă, cu multiple afecțiuni, greu tratabile în timp scurt și fără angajarea unei mari echipe de specialiști.
Dintre țintele asumate în cadrul documentului, amintim următoarele, propuse pentru orizontul de timp 2025-2030:
• 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educație
antepreșcolară;
• 96% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta
pentru înscrierea obligatorie la școala primară participă la
îngrijire timpurie și educație;
• scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel
de cel mult 10%;
• asigurarea unui consilier în carieră la cel mult 500 de elevi;
• reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism
funcțional astfel încât să ajungă la cel mult 20%;
Silviu Morcan este secretar executiv la Consiliul Naţional al Elevilor şi spune că initiaţiva necesită o abordare mai serioasă din partea autorităţilor, notează mediafax.ro.
„Proiectul în sine este unul valoros şi ambiţios. Are nişte deziterate normale şi de bun simţ, spre care trebuie să tindem ca orice stat european. Dacă rămânem la stadiul de hârtii şi promisiuni şi rapoarte învelite frumos într-o descriere undeva pe Facebook, atunci vom stagna”, este de părere Silviu Morcan.
Se propune ca problemele foarte grave ale învăţământului românesc să îşi găsească rezolvarea prin acest proiect. Însă faptul că a durat atât de mult să fie aprobat i-a determinat pe oameni să nu mai acorde aproape nicio şansă schimbării învăţământului din România. Este şi cazul Ecaterinei Andronescu, fost ministrul al Educaţiei.
„Învăţământul românesc, mai ales post-pandemie, a devenit extrem de polarizat. Diferenţele între şcoli, în timpul pandemiei, s-au accentuat teribil de mult. Ar trebui să urmeze o perioadă în care pregătirea este remedială. Să încercăm cât de cât să micşorăm aceste diferenţe dintre şcoala din mediu urban şi şcoala din mediu rural”, spune Ecaterina Andronescu.
Mulţi speră să avem o „Românie Educată” cât mai curând, iar toate aceste reforme să salveze sistemul educaţiei din România. Însă Radu Gologan, profesor de matematică, vede cu realism situaţia actuală: „Cred că nu este cazul să ne facem speranţe foarte mari. Cred că mai degrabă noi, populaţia, ar trebui să înţelegem care sunt speranţele învăţământului românesc. Programul este eterogen, deci are foarte multe chestiuni punctuale, care nu ştim cum se vor rezolva, chestiuni generale, care sunt foarte bune, dar vagi”.
„România Educată”. Reacţii ale foştilor miniştri ai Educaţiei
Liviu Pop, fost ministru al Educaţiei, spune că proiectul nu este nou pentru el şi că i-a trecut prin mână atunci când era la putere.
„Îmi aduc aminte că în 2017 am bugetat proiectul acesta, Ministerul Educaţiei fiind cel care a susţinut acest proiect. Motivele pentru care s-a întârziat foarte mult mi-ar plăcea să cred că nu sunt cele legate de politică şi că nu s-a făcut acest proiect din prisma unor alegeri prezidenţiale”, spune Liviu Pop.
Proiectul „România Educată” a fost văzut şi de Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei. Spune că accentul ar fi trebuit pus mai mult pe cadrele didactice şi pe modul de pregătire al acestora.
„Formarea profesorilor mi se pare că este un element absolut obligatoriu. El trebuie dezbătut şi concretizat împreună cu toate universităţile care formeaza profesori. Profesorii se formează în universităţi”, subliniază Ecaterina Andronescu.
Orice iniţiativă pentru educaţia din România este clar una importantă, o spune şi Cătălin Baba, un alt fost ministru al Educaţiei. El a ocupat scaunul puterii timp de 3 luni, în 2011. Spune că proiectele prevăzute în legea educaţiei de atunci trebuiau continuate şi puteau fi finalizate până în ziua de azi.
„Legea din 2011 era o lege bună şi trebuia pusă în aplicare. Erau multe proiecte acolo care erau foarte bune şi care trebuiau puse în aplicare”, este de părere fostul ministru.
De asemenea, contactaţi de către Aleph News, alţi foşti miniştri ai educaţiei nu au vrut să aibă o poziţie publică privind proiectul preşedintelului, „România Educată”.
