Televizorul, muzica populară și Sergiu Nicolaescu domină preferințele culturale ale românilor

02 Oct 2016 | scris de Marina Constantinoiu
Televizorul, muzica populară și Sergiu Nicolaescu domină preferințele culturale ale românilor


Acestea sunt, în mare, concluziile Barometrului de consum cultural pe 2015, prezentate în cadrul unui eveniment desfăşurat la Ministerul Culturii, potrivit ziarulmetropolis.ro.
Românii trăiesc bine merci și fără cultură, viața celor mai mulți se desfășoară lin și fără prea mari interacțiuni cu Doar 21% dintre români au citit o carte în ultimul an, în schimb, cei mai mulți dintre români se uită la televizor aproximativ trei ore pe zi și folosesc internetul pentru rețelele de socializare zilnic (70%).
La nivel național, activitatea culturală desfășurată cel mai des este ascultatul de muzică. Pentru că românii își petrec mult timp cu radioul și cu căștile în ureche. Și, într-adevăr, planul auditiv are cea mai ridicată rată de participanți pentru că e vorba de activități pasive.
Prin urmare ascultatul muzicii și/sau al radioului reprezintă activități de relaxare și pot avea loc în același timp cu alte activități.
Conform sursei citate, 52% preferă muzica populară, 22% preferă muzica etno, 16% manelele (aici stăm mai bine decât în 2010, consumul de manele a scăzut cu 4%), 23% preferă muzica pop străină și 14% muzica pop românească (ambele au crescut față de 2010), și 13% muzică clasică. Sursa muzicii pentru cei mai mulți dintre respondenți rămâne internetul, de unde o descarcă gratuit, prea puțin fiind dispuși să-și cumpere un CD.
La consumul de carte, lucrurile nu stau bine: 25% dintre români n-au cumpărat nicio carte în 2015. Iar Barometrul precizează la capitolul dedicat achiziției de carte că „un număr foarte mare de persoane nu au răspuns la această întrebare” din motive multiple, cel mai important dintre ele fiind acela că cei mai mulți dintre ei n-au considerat oportun să răspundă la întrebare, întrucât n-au cumpărat nicio carte în ultimele12 luni.
Un sfert din popolația României n-a cumpărat nicio carte în 2015, iar dintre cei care s-au îndurat să smulgă ceva din venitul lor pe un an și să-l dea pe cărți cei mai mulți n-au cumpărat mai multe de 1-5 cărți tot anul.
Studiul mai arată și că femeile cumpără și citesc ceva mai multe cărți decât bărbații.
În spațiul public, consumul de cultură arată cam așa: celor mai mulți dintre români le place să meargă la sărbători locale, peste 30% dintre ei participă o dată la 4 luni la astfel de evenimente, în timp ce 28% preferă cinematograful, 17% teatrul și doar 8% merg o dată pe an la filarmonică.
60% dintre români n-au fost niciodată în 2015 la teatru, la cinema sau la muzeu. Și că în ciuda inflației de festivaluri din toată țara, aproximativ 60% dintre români n-au călcat în anul trecut pe la un astfel de festival.
Cei mai mulți români vor să meargă la film „ca să-i facă să râdă”, „să-i țină cu sufletul la gură” și să vadă actori celebri. Filmele americane sunt cele mai dorite, mai mult de jumătate dintre respondenți (64%) plasându-le pe primul loc, urmate la o distanță considerabilă (17%) de filmele artistice românești și de filmele artistice europene (12%). Cel mai dorit gen sunt filmele de aventură și cele polițiste, 67% dintre respondenți plasându-le pe primul loc, urmate de comedii (45%) și romantice (29%), pe ultimele locuri plasându-se SF-ul, fantasy-ul și filmele de groază.
Sergiu Nicolaescu rămâne cel mai iubit dintre regizorii români (31%), urmat la o distanță uriașă, de 28 de puncte de Cristian Mungiu, cu 3%, urmat și el de Nae Caranfil, Liviu Ciulei și Lucian Pintilie, toți cu aproximativ două procente.
Una dintre concluziile îmbucurătoare ale Barometrului cultural pe 2015 este aceea că a crescut consumul de cultură în rândul tinerilor. 71% dintre ei au mers la cinematograf în ultimele 12 luni și 49% au mers la teatru. La bibliotecă doar 35%, iar la operă doar 11%.
Barometrul de consum cultural pe 2015 a fost realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, eșantionul național reprezentativ folosit, având un volum de 1067 de persoane cu vârsta de peste 14 ani.

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră