Pe măsură ce sprijinul Statelor Unite se diminuează, iar Ucraina încearcă să-și dezvolte propria industrie de apărare, un audit intern ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate miliardele alocate achizițiilor militare. Rapoartele guvernamentale, analizate de The New York Times, arată că numeroase contracte au fost atribuite companiilor cu oferte mai scumpe, în condițiile unui sector marcat de corupție cronică și lipsă de transparență. În timp ce președintele Volodimir Zelenski promite autosuficiență și reformă, auditurile sugerează că vechile practici persistă în plin război.
Rapoartele guvernamentale arată dificultățile cu care se confruntă țara în condițiile diminuării sprijinului american, în timp ce Kievul își orientează producția către o industrie de apărare internă cu un lung istoric de corupție.
Ucraina și-a construit o industrie de apărare care produce mii de obuze de artilerie, vehicule blindate și drone, într-o gamă uluitoare de modele și capacități. Aceasta este considerată, în general, un succes major în lupta împotriva invaziei ruse.
Însă, pe măsură ce miliarde de dolari ajung de la armata ucraineană la producătorii interni de armament - cu sprijin financiar din partea donatorilor europeni - o mare parte din aceste cheltuieli rămân acoperite de secretul impus de război. Situația îi îngrijorează pe analiști și activiști, care afirmă că Ucraina a făcut puține progrese în limitarea corupției cronice din achizițiile militare.
Una dintre preocupările auditorilor guvernamentali care verifică cheltuielile militare este atribuirea repetată, fără explicații, a contractelor unor companii care au prezentat oferte mai mari decât concurenții lor. Auditurile interne, analizate de The New York Times, arată zeci de astfel de contracte semnate de-a lungul a puțin peste un an, precum și cazuri de livrări întârziate sau incomplete și plăți anticipate pentru armament care nu a mai ajuns la destinație.
Atribuirea contractelor ofertanților mai scumpi nu indică, în sine, corupție sau risipă evitabilă. Totuși, aceste audituri ilustrează dificultățile cu care se confruntă Ucraina pe măsură ce se îndepărtează de dependența de donațiile de muniție și armament din partea aliaților — mai ales în contextul sprijinului fluctuant din partea administrației Trump și al capacităților militare limitate ale Europei. Țara se orientează, în schimb, către producția internă și piețele internaționale de armament, inclusiv prin acorduri finanțate parțial de state europene.
Kievul este acum autosuficient în proporție de aproape 60% în ceea ce privește producția de armament, a declarat luna trecută președintele Volodimir Zelenski. Uzinele țării produc drone letale, roboți de teren și o gamă largă de obuziere, vehicule blindate și alte arme convenționale. Ucraina a adaptat, de asemenea, drone comerciale ieftine pentru misiuni militare, economisind sume importante.
Armele produse pe plan intern vor deveni piatra de temelie a securității viitoare a Ucrainei, a spus Zelenski, inclusiv ca mijloc de descurajare pentru menținerea păcii după încheierea conflictului. Foști oficiali și analiști avertizează însă că această strategie nu poate fi aplicată cu succes fără depășirea tradiției corupției din achizițiile militare ucrainene.
Auditorii guvernamentali care au examinat achizițiile efectuate de Agenția de Achiziții pentru Apărare din Ucraina, din începutul anului 2024 până în martie 2025, nu au formulat acuzații directe de furt sau deturnare de fonduri, deși au transmis unele contracte către autoritățile de aplicare a legii pentru evaluare.
Totuși, raportul lor de 465 de pagini a constatat că zeci de contracte pentru obuze de artilerie, drone și alte arme nu au fost atribuite ofertanților cei mai ieftini. Diferența dintre ofertele mai mici și contractele efectiv acordate s-a ridicat la cel puțin 5,4 miliarde de grivne (aproximativ 129 milioane de dolari), potrivit auditului.
„Se plătește în exces fără motive clare și fără justificare”, a declarat Tamerlan Vahabov, fost consilier al agenției, structură aflată în subordinea Ministerului Apărării. „În haosul războiului, lipsește voința politică de a face lucrurile corect”, a adăugat el.
Uneori, ofertele mai mici sunt respinse cu justificări plauzibile, afirmă Olena Tregub, directoarea executivă a Comisiei Independente Anticorupție, o organizație neguvernamentală ucraineană. „Acea justificare poate fi reală sau poate ascunde corupție”, a spus ea.
Într-o declarație, directorul agenției, Arsen Jumadilov, a explicat că unele oferte mai mici sunt respinse deoarece „nu îndeplinesc standardele necesare de calitate, termenele de livrare, condițiile de plată sau alte criterii esențiale”.
El a precizat că agenția a revizuit recent procedurile de achiziții pentru a asigura corectitudinea și a început, anul trecut, eliminarea contractelor cu intermediari care percepeau adaosuri comerciale.
După invazia rusă la scară largă din 2022, armata ucraineană a primit armament și muniție din două surse: donații în natură din partea țărilor occidentale (tancuri Abrams, obuziere M777) și achiziții realizate de Ministerul Apărării de la industria internă și de pe piețele internaționale.
Guvernul a creat Agenția de Achiziții pentru Apărare ca entitate independentă în cadrul Ministerului Apărării în 2023, după ce presa ucraineană a dezvăluit o serie de cheltuieli suspecte, inclusiv supraplăți masive pentru ouă destinate rațiilor soldaților și pentru haine de iarnă. Scandalul a dus la demisia ministrului apărării, Oleksii Reznikov.
Probleme au apărut însă și în noua agenție: doi directori au fost demiși din cauza acuzațiilor de management ineficient.
Majoritatea bugetului agenției, de aproximativ 10 miliarde de dolari anual, este finanțată din taxe interne, deși instituția a început să primească și subvenții europene. În cadrul unui program inițiat de Danemarca, mai multe țări europene s-au angajat să contribuie cu peste 1,6 miliarde de dolari pentru ca Ucraina să achiziționeze armament din propria industrie.
Ucraina cumpără arme atât de la fostele uzine sovietice — cândva producătoare de rachete intercontinentale, tancuri și avioane — cât și de la sute de start-up-uri din domeniul tehnologiilor de apărare.
Până cel puțin anul trecut, majoritatea achizițiilor se făceau prin intermediul dealerilor de armament, care primeau un comision de 3% din vânzări, potrivit unui alt audit. Agenția colabora cu astfel de intermediari în 83% din contracte, în loc să cumpere direct de la producători.
Acești dealeri au câștigat teren în sistemul ucrainean de achiziții după invazia Rusiei. La doar două luni de la începutul războiului, Ucraina își epuizase rezervele de muniție de artilerie — o vulnerabilitate ținută secretă atunci. În disperare, a apelat la intermediarii care, anterior, exportaseră arme, cerându-le să le răscumpere.
Aceste companii, numite „exportatori speciali”, vindeau de ani buni arme ucrainene către țări aflate în conflict din Africa și Orientul Mijlociu. În 2022, au început să importe armament din aceste state și ulterior au devenit brokeri pentru Agenția de Achiziții în relația cu producătorii ucraineni.
Ucraina trece acum printr-un experiment de război: cumpără armament nu de la câțiva mari contractori consacrați, ci de la o multitudine haotică de peste 2.000 de furnizori, majoritatea start-up-uri tehnologice sau mici ateliere improvizate în subsoluri.
Unele dintre aceste firme au livrat rezultate spectaculoase: o flotă de drone maritime a reușit să scufunde aproximativ o treime din flota rusă de la Marea Neagră.
Totuși, dintre cele 35 de tipuri de drone de suprafață sau submarine produse de 26 de companii ucrainene, doar trei modele au reușit efectiv să scufunde nave rusești, potrivit lui Oleksandr Kamișin, consilier prezidențial pentru industria de apărare.
Auditurile au urmărit mai multe contracte cu livrări întârziate sau incomplete, precum și cazuri în care s-au făcut plăți anticipate fără ca firmele să livreze armele. În unele cazuri, contractele au fost semnate fără verificarea prealabilă a capacității reale de producție a companiilor câștigătoare.
Agenția de Achiziții pentru Apărare experimentează acum noi modele de achiziție. A creat o platformă online care permite comandanților de unități să cumpere direct drone de la producători, cu una sau două comenzi, eliminând birocrația militară. Directorul agenției, Arsen Jumadilov, a numit sistemul „o schimbare de paradigmă în aprovizionarea militară”.
