În California, promisiunile Silicon Valley se transformă într-un vis urât

26 Aug 2023
În California, promisiunile Silicon Valley se transformă într-un vis urât

Ascunzându-se în spatele celor mai bune intenții, genii computerelor pretind că pun inovația în slujba unei lumi mai bune. Dar chiar și în leagănul revoluției digitale, încrederea în marșul inevitabil al progresului se erodează, scrie Le Figaro într-o serie de articole despre California

Încarnare a modernității, California a reprezentat o lume fermecată în care individul se bucura de resurse naturale imense și de progres tehnologic infinit. Visul a început să se destrame. Dezastre naturale, suburbii asfixiate, criza locuințelor, agricultura lacomă, mecanizarea Hollywood-ului, deriva orwelliană a Silicon Valley... De la Los Angeles la San Francisco, de la Sacramento la Central Valley, California se afla în plină criză, cea a modernității noastre. . .

În ceața care acoperă înălțimile San Francisco seara, o mașină electrică mare se apropie de o răscruce de drumuri în Russian Hill. Ca un elev conștiincios al unei școli de șoferi, se oprește îndelung la intersecția pustie, semnalizează și dispare în tăcere pe o stradă în pantă. Vehiculul este complet gol. Nimeni nu conduce. Becurile mari de ambele părți ale capotei și un portbagaj fixat pe acoperiș adăpostesc senzorii care îi permit să se miște automat în mijlocul traficului.

Aceste mașini automate, care circulă de câțiva ani pe străzile din San Francisco, tocmai au fost aprobate de administrația californiană. Președintele comisiei care se ocupă de dosar fusese acuzat de conflict de interese pentru că a lucrat anterior la o firmă din acest sector. Oponenții certificării au citat cazuri de accidente, pietoni doborâți, câini răniți. Dar producătorii asigură că incidentele sunt mai puțin frecvente decât în ​​cazul șoferilor umani.

Condusul mașinii în orașe este complicat. Străzile din San Francisco, abrupte ca pârtiile de schi, ceața frecventă și intersecțiile fără semafoare sunt un teren de testare perfect pentru antrenarea software-ului de șofat. În timpul zilei, când traficul este cel mai intens, mașinile circulă în continuare cu o ființă umană la volan, pentru cazuri de urgență. Dar la căderea nopții, inteligența artificială (AI) este singură la volan, tăcută, atentă, cu toți senzorii treji.

Îndoielile „retrograzilor”

Jaguarurile electrice albe de la Waymo, o subsidiară Google, și mașinile portocalii și albe de la Cruise, deținute de General Motors, sunt cele mai numeroase. Dar Tesla și Lyft își testează și propriile lor masini, împreună cu alte companii cu nume ciudate asa cum le place companiilor din Silicon Valley să folosească, filiala Amazon Zoox, AutoX, Nuro, Luminar. Aceste companii investesc miliarde de dolari în această nouă tehnologie. Retururile sunt încă limitate, dar ei sunt încrezători în viitorul pe care îl pregătesc.

Ca toți revoluționarii, promotorii mașinii fără pilot doresc binele umanității. Tehnologia este în slujba unei lumi mai bune. Această invenție pe care nimeni nu o pretinde arată cele mai bune intenții: de a salva vieți. Waymo explică pe site-ul său: „1,35 milioane de morți în accidente de mașină în întreaga lume. 36.096 de decese rutiere în Statele Unite. 94% dintre accidente sunt legate de eroarea umană.”

Inteligența artificială va înlocui șofatul acestor creaturi imperfecte numite "oameni". Mai puține accidente, dar și mai puține ambuteiaje; mașina robot nu se enervează niciodată, nu obosește niciodată, nu e niciodată distrată. Respectă codul rutier la literă, va plimba persoanele în vârstă, va reduce poluarea.

Nimeni nu poate refuza un astfel de progres. Sau să pună la îndoială intențiile nobile ale inventatorilor mașinii autonome, precum Shoshana Zuboff, profesor la Harvard și autoare a celei mai complete reflecții critice asupra Silicon Valley, The Age of Surveillance Capitalism. Sau să îi bănuiască că vor să se introducă într-unul dintre ultimele spații ale autonomiei umane, controlând capacitatea oamenilor de a se mișca independent în timp ce își însușesc și mai multe date despre ei. „Învățăm să ne sacrificăm libertatea cunoștințelor colective impuse de alții, de dragul rezultatelor lor garantate”, scrie ea.

Matthew Crawford, filozoful american al plăcerilor condusului mașinii, vede în acest demers „o hotărâre de a elimina cât mai mult din neprevăzut din viață și de a-l înlocui cu certitudine generată de mașini... Dacă nu este o problemă contestată, urmărirea reducerii riscurilor tinde a crea o societate bazată pe o viziune nerealistă a capacităţilor umane. Infantilizarea se strecoară, sub acoperirea idealurilor democratice”, a scris el în Taking the Road – A Philosophy of Driving .

Nu este prima dată când locuitorii din San Francisco sunt folosiți drept cobai pentru experimentele tehno-societale ale marilor companii digitale. Au fost primii care au experimentat Airbnb, scutere electrice și mașinile Uber cu șofer. Orașul trăiește în era tehnologiei. De-a lungul autostrăzilor, panourile publicitare sunt aproape exclusiv dedicate companiilor din Silicon Valley, care prezintă noi inteligențe artificiale și minunile cloud-ului.

Dar chiar și în capitala mondială a revoluției digitale, credința în progres și marșul său inevitabil se erodează.

Autobuzele cu aer condiționat care îi duc pe angajații Apple sau Google la birourile lor din Silicon Valley și-au îndepărtat siglele pentru că stârneau din ce în ce mai mult ostilitatea publicului.

De câteva luni, un grup subteran numit Safe Street Rebel conduce un protest împotriva mașinilor automate. Acești activiști merg noaptea pe biciclete și plasează conuri de trafic pentru construcții pe capotele sau acoperișurile mașinilor automate. Deranjate de prezența unui obiect în fața senzorilor lor, mașinile se opresc. Companiile au protestat împotriva acestor comportamente, care au fost calificate drept iresponsabile.

După ceața din San Francisco, un soare mediteranean strălucește ca o promisiune a unui viitor luminos pe Silicon Valley, de fapt o peninsulă la sud de San Francisco. Vechile orașe agricole din jurul San Jose, Mountain View, Cupertino, Palo Alto, unde venerabilul stejar care dă numele împrejurimilor Universității Stanford, sunt astăzi focarele tehnologiei. În această imensă suburbie cu multa verdeață, în spatele unor rânduri groase de copaci, se ridică sediile celor mai puternice companii private din lume, ale căror logo-uri sunt mai cunoscute decât steagurile anumitor țări. Inaccesibile, aceste structuri futuriste din sticlă și metal apar ca nave spațiale opace și misterioase din galaxii îndepărtate.

După bomba atomică și rachete, microprocesor și internet, smartphone și mașina electrică, California a fost incubatorul mai multor revoluții mondiale succesive. Invențiile care apar pe această coastă însorită a Pacificului s-au răspândit în câțiva ani în restul planetei. În țările îndepărtate, ele dau naștere la noi sectoare economice, provocând dispariția altora, bulversând cele mai îndepărtate societăți. Puterea marilor companii high-tech, a căror cifră de afaceri o depășește pe cea a unor țări, este aproape fără precedent în istorie. Puterea acestor giganți este egală cu autonomia lor.

Noua „epocă de aur” a AI

Funcționarea lor este adesea la fel de opacă ca cea a Coreei de Nord . Refuzând vizitele, păstrându-și algoritmii secreți, comportamentul lor amintește în mod curios de anumite aspecte ale dictaturii comuniste ereditare de la Phenian. Liderii lor sunt adesea pe cât de capricioși, pe atât de misterioși. Îmbrăcați ca niște adolescenți, în tricouri sau hanorace, au și comportamentul adolescenților. Hrăniți de romane științifico-fantastice și neinteresați de artă sau tradiție, dornici de noutate, lipsiți adesea de considerații morale, mișcați de o încredere aproape oarbă în progresul tehnic și în puterea excesivă pe care le-o oferă acesta, nu par să le pese de consecințele deciziilor lor sau a produselor lor.

Inteligența artificială, folosită pentru automobilul autonom printre multe alte aplicații, este cea mai recentă. A declanșat o nouă goană a aurului și un aflux fabulos de capital pentru a dezvolta o tehnologie care va introduce omenirea într-o nouă „epocă de aur”, scăpând-o de sarcini repetitive și plictisitoare.

„Inteligenta artificiala este destinul evident al informaticii”, spune unul dintre pionierii sai, Edward Feigenbaum, amintind de istoria Statelor Unite si inevitabilitatea expansiunii sale pe intregul continent nord-american.

Nu mi-am imaginat niciodată să văd un asemenea pesimism răspândindu-se în California, mai ales în rândul tinerilor, spune Edward Feigenbaum

Cu toate acestea, chiar și în leagănul modernității care este California, această nouă revoluție pare să trezească și un sentiment neobișnuit de neliniște, inclusiv în rândul designerilor săi. Anul trecut, o scrisoare deschisă extraordinară semnată de 350 de antreprenori, cercetători și designeri ai acestei noi tehnologii a avertizat asupra pericolelor ei. „Controlul riscului de dispariție a omenirii prezentat de inteligența artificială ar trebui să fie o prioritate globală, comparabilă cu riscurile majore precum pandemiile sau războiul nuclear”, au avertizat aceștia.

„Nu mi-aș fi imaginat niciodată să văd un asemenea pesimism răspândindu-se în California, mai ales în rândul tinerilor”, spune fostul director al Institutului Ayn Rand, un renumit think tank din California. Îl văd ca semnul unei crize profunde, care trece dincolo de California și afectează SUA și lumea occidentală.

În locul revoluțiilor tehnologice menite să sporească punctele forte și abilitățile oamenilor, acestea par acum capabile să îi înlocuiască. Și sa le ia volanul.

Alte stiri din Externe

Ultima oră