El este în AGA, ea este în Aga, ei sunt în AGA, voi sunteţi în AGA, noi suntem în AGA, toată ţara e în AGA. AGA e pe buzele tuturor, AGA e în noi, AGA e în toate, AGA e multă sănătate. AGA este tinicheaua agăţată de coada parlamentarului român. N-aveţi cumva o AGA în plus? Dau un cal pentru o AGA! Jale mare printre parlamentarii care n-au şi ei AGA lor. Cinste lor, cinste AGA-giilor! Spune-mi în câte AGA eşti băgat ca să-ţi spun ce fel de om eşti. Staţi aşa, că n-am terminat, pot să scriu o schiţă, o nuvelă, un roman despre AGA. Nu da, parlamentarule, AGA din mână pe consiliul de pe gard. De-aş avea o AGA de-aş avea, aş intra în Parlament cu ea. Fără AGA viaţa parlamentarilor e pustiu. Fac ce fac şi mă ia rima pe dinainte. Te pufneşte râsul, dar e de plâns, fraţilor. Suntem ţara lui AGA. Ce naşte din AGA, AGA mănâncă! Nu e de râs, însă când într-o ţară în care abia s-a luminat de ziuă preocuparea nr. 1 este AGA, AGA se alege de noi. Dai drumul la aparatul de radio, din difuzoare iese AGA; deschizi televizorul şi acolo este tot o AGA; citeşti ziarele, AGA-i peste tot. Preşedintele vorbeşte de AGA, Parlamentul vorbeşte de AGA, partidele vorbesc de AGA, Guvernul vorbeşte de AGA şi dacă mâine-poimâine Bill Cliton o să vrobească de AGA, n-o să mire pe nimeni. AGA se aşterne în toată ţara… dacă mai aud pe cineva că spune cuvântul ăsta, îl sacrific cu mâna mea. AGA… muşcă-ţi limba! Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
