“Sărbătoarea iilor” de la Cezieni, punte între generaţii

29 Iun 2016 | scris de Mara Răducanu
“Sărbătoarea iilor” de la Cezieni, punte între generaţii

 

De altfel, Ansamblul de căluşari „Ghiocelul” de la Cezieni a obţinut trofeul Festivalului Internaţional de Folclor „Căluşul Românesc” de la Caracal, ediţia 47, care s-a încheiat duminică, 26 iunie.Cezienii au îmbrăcat straie de sărbătoare încă din dimineaţa de sâmbătă, 25 iunie. Întreaga suflare a ales din lăzile de zestre veşminte pentru zile mari. Atât femeile, cât şi bărbaţii, însă nici cei mici nu au rămas mai prejos, au ales ii, cămăşi tradiţionale, brâie late, ţesute cu migală sau chimire din piele, ornamentate sau simple, dar şi cingători şi marame fine, pe care le-au purtat la “Sărbătoarea iilor”, în cele două zile cu totul speciale de iunie, în care ritualul Căluşului şi portul popular demonstrează că legătura cu străbunii este strâsă şi pusă în valoare. Satul poartă numele culcerului Dimitrie Cezianu, zis şi Mitiţă Jianu, rudă a lui Iancu Jianu, care nefiind în acord cu conduita haiducului, îşi ia numele de Cezianu, de la procuratorul Plautius Caesianus, stabilit în provincia unde făcuse serviciul militar, la Grojdibodu.

ceyyyy

Vă veţi întreba, poate, ce este cu această săbătoare în această perioadă în care ia românească este intens căutată, prezentă în numeroase texte sau contexte, prin târguri sau pe tarabe, autentică sau kitsch. Ei bine, la Cezieni, “Sărbătoarea iilor” are o poveste aparte. Prin 1920, principesa Brâncoveanu a instituit la Cezieni un concurs deosebit, menit să stimuleze gustul pentru frumos şi imaginaţia tinerelor sărmane, rămase fără părinţi în urma războiului, fete care deprinseseră cusutul şi ţesul pe nebăgate de seamă: a premiat cele mai frumoase ii cusute în anul respectiv, apoi, an după an, noi ii erau cusute în special peste iarnă, fiind etalate şi încununate de măreţie şi frumuseţe. Oamenii locului spun că principesa Brâncoveanu avea un conac în comuna Cezieni, iar prin sărbătoarea iilor a dorit să să-i ajute cei orfani. Astfel, în timp ce băie ii mergeau la țmuncile câmpului, fetele lucrau iarna ii i costume tradiţionale, iar efortul tuturor era răsplătit în șa treia zi de Pa ti, când cele mai frumoase ii erau premiate.

 

Sărbătoarea a avut loc până în 1947, șfiind reluată în 1974 de un inginer agronom, Tudor Dănacu. Acesta a organizat an de an “Sărbătoarea iilor”, până în la căderea regimului comunist. Festivităţile au reintrat în viaţa comunităţii în 2001, iar anul acesta s-a desfăşurat ediţia XXXII. Concursul nu se desfăşoară la întâmplare, ci intră în competiţie numai iile lucrate musai după încheierea ediţiei precedente a sărbătorii. Ca să fie acceptată în concurs, ia trebuie cusută de mână, să respecte croiala specifică satului, să fie neapărat din pânză de casă de calitate, pe care femeile satului o procură pe bază de comandă la producătorii din zona Tismana sau Covasna, în timp ce firul pentru cusut le este la îndemână, fiind găsit din belşug în merceriile din Caracal.

calusariii bete sus

 

hora 4

Pe uliţa principală fiecare gard este împodobit de sărbătoare: macaturi şi velinţe au fost aşezate peste porţile mari, iar peste acestea au fost etalate ii şi elemente de port tradiţional, unele mai frumoase decât altele. Cămăşi de mire şi ii de mirese, păstrate cu grijă de fiecare familie, dar şi ii noi, cusute recent, făceau din Cezieni o feerie.

SARBATOASREEE 2

Localnici aşezaţi pe băncuţe, la porţi, tineri cu
straie de căluşari, tinere în port tradiţional, dar şi mulţi curioşi aşteptau cu nerăbdare să meargă pe stadionul din vale, la hora celor care respectă ia şi portul tradiţional, evenimentul fiind organizat de Consiliul Jude ean Olt, Primăria Cezieni, Centrul Jude ean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Olt, Căminul Cultural Cezieni i Muzeul Judeţean Olt şi Consiliului Local Cezieni. 

 

lili 2 ie

Festivitatea a fost deschisă de Ansamblul Folcloric „Mugurelul” din Câmpia Turzii, urmat de Ansamblul Folcloric „Ghiocelul” Cezieni, şi de Minel Voicu, sub sunetul viorii vrăjite a unui muzicant păstrător al cântecului străbun: nea Costină lăutarul din Cezieni. Ca în tinereţe, nea Costină a cântat câteva hore olteneşti, iar în joc, într-o uriaşă horă, s-au prins toţi cei care au simţit româneşte, majoritatea purtând ii sau cămăşi populare. „Sărbătoarea iilor” s-a încheiat duminică seara, după recitaluri ale unor invitaţi speciali, interpreţi ai cântecului popular, fiind premiate cele mai frumoase ii după tradiţia locului.

lili ie

lumi interviu

 

foto ieee

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră