CENTENAR. Istoria în trei părți a unei cârciumi nemuritoare (III, prezentul)

27 Aug 2018
CENTENAR. Istoria în trei părți a unei cârciumi nemuritoare (III, prezentul)

Dacă vă mai amintiți din primul episod al mini-serialului nostru, Caru’ cu bere fuse o cârciumă de inspirație germană deschisă în 1899 de către întreprinzătorii frați Mircea. Cu o istorie prea încărcată de povești frumoase ca să poată fi distrusă de comuniști, cârciuma a continuat să există și după revoluție și chiar a fost relativ norocoasă, pentru că, după 9 ani de proces cu statul român, a ajuns la strănepotul unuia dintre patronii inițiali: Nicolae Mircea. Deși a fost recunoscut drept moștenitor al frumoasei clădiri încă din 1999, omul a putut prelua de facto localul abia în 2006, iar de atunci a reușit să-i readucă farmecul și ștaiful interbelic pe care comuniștii îl făcuseră uitat.

Singurul lucru pe care moștenitorul de drept l-a păstrat din perioada comunistă a fost bătrânul nea Ion, adică Ion Boțescu, ospătarul celebru pentru a fi lucrat la Caru’ cu bere pentru mai bine de 40 de ani. Martor al nesfârșitelor petreceri din era comunistă, așa-zise mese (deși mâncarea era mai mult un pretext) care durau și 5-6 ore, nea Ion spunea trist într-un interviu din 2010 că ”acum trăim în epoca vitezei, lumea vine, mănâncă în maxim o oră și pleacă”. ”Era mai boemă viața pe vremuri”, conchidea nea Ion oftând.

De la redeschidere, s-au readus mâncărurile occidentale, dar și berea bună, care acum niște ani se găsea deja în 13 sortimente. Dar cea mai faimoasă rămâne ”berea casei”, pe care proprietarii se laudă că o fac după aceeași rețetă originală de acum 120 de ani. Se zice că la aceleași mese la care au băut Caragiale, Coșbuc și Delavrancea la începutul secolului, apoi Radu Beligan, Pittiș și Iurie Darie, în comunism, au făcut-o după revoluție și Demi Moore sau Rolling Stones.

Recent, un studiu al celor mai de succes restaurante din Bucureștiul zilelor noastre situează Caru’ cu bere pe locul 2 la vânzări, după neașteptatul lider Ikea (restaurantul ”atașat” celebrului magazin din Băneasa), semn că vorbim într-adevăr de o poveste bucureșteană întinsă pe 120 de ani cu un remarcabil succes.

Material realizat în cadrul „București-Centenar”- Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră