Colonel român, înaintea fugii sale în Austria, în 1987: Fie Ceaușescu va fi asasinat, fie va fi Revoluție

20 Dec 2017 | scris de Istvan Deak
Colonel român, înaintea fugii sale în Austria, în 1987: Fie Ceaușescu va fi asasinat, fie va fi Revoluție Galerie foto (3)

Au existat și oameni în funcții înalte ale statului român  care nu au mai putut suporta regimul dictatorial comunist și au ales să fugă din România lui Nicolae Ceauşescu sau știau ce va urma și au încercat să își salveze pielea din timp.

Instalarea regimului comunist în România a provocat schimbări majore în tot ceea ce reprezenta viaţa de zi cu zi a românilor. 
Lichidarea, întemniţarea şi umilirea chiaburilor şi a intelectualilor, naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, care a trecut în proprietatea statului aproape 9.000 de întreprinderi, înfiinţarea Direcţiei Generale a Securităţii, desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma, adoptarea decretului prin care toate proprietăţile de peste 50 ha urmau să fie confiscate, colectivizarea agriculturii, cu consecinţe tragice în cele mai multe dintre situaţii, procesul de „reeducare” prin tortură de la penitenciarul Piteşti, transformarea proprietarilor de locuinţe în chiriaşii propriilor case, urmărirea sistematică şi înspăimântarea populaţiei, turnătoria generalizată, deportările în Bărăgan, reforma monetară şi nu în cele din urmă criza alimentară şi de bunuri de larg consum, sunt doar câteva dintre „binefacerile” aduse de comunism în ţara noastră.

Sfârşitul anilor 80 pentru România lui Nicolae Ceauşescu şi a regimului comunist a însemnat o acutizare a tuturor problemelor create tocmai de sistemul însuşi. Scăderea nivelului de trai, îngrădirea libertăţilor, izolarea internaţională a ţării, politica de stat haotică şi abuzurile care erau comise la adresa populaţiei au afectat grav starea de spirit a populaţiei, aducând în pragul disperării oameni din cele mai diverse categorii.
Încă din primii ani ai instalării comunismului una dintre formele de refuz la adresa regimului a reprezentat-o părăsirea teritoriului României pe căi ilegale şi solicitarea de azil în ţări occidentale.

Fuga din ţară era un act de risc maxim, căci aceia care se încumetau la acest lucru nu îşi riscau doar libertatea, ci şi viaţa. Graniţele ţării erau păzite cu arma în mână şi cu ordine clare de împiedicare a oricărei tentative de fugă (evaziune, cum era numită aceasta în actele Securităţii). 
Cei care încercau să părăsească ilegal Republica Socialistă România (RSR), încumetându-se să înoate în apele Dunării sau Nerei, trecând pe fâşie, târâş prin pământul arat special pentru a prinde orice urmă, ascunşi în portbagaje de maşini, nave pe Dunăre sau mări, trenuri sau containere, au căpătat numele de „frontierişti”. Ani grei de puşcărie sau chiar moartea îi aşteptau la capătul tentativelor lor de fugă. Cine nu reuşea, şi era prins, sfârşea ori împuşcat, ori bătut crunt, ori prins şi arestat.

Conform documentelor provenite din arhiva fostei Securităţi est-germane STASI, BStU 00020 și 00021, din dosarul MfS Abt. X Nr.537, din 12.10.1987, printre fugarii din categoria sensibilă a României comuniste s-a aflat şi un colonel-locotenent din Câmpulung Moldovenesc, care a fugit cu soția și copiii săi în 1987, în Austria.

colonel ddr1

Document din arhiva Securităţii est-germane STASI, referitor la colonelul român şi familia sa

Chiar vărul său, agent al Securităţii est-germane STASI informează unitatea locală a servicilor secrete est-germane din Bischofswerda (localitatea sa natală), care mai apoi trimite datele la general-maiorul Bohm din Dresda, cu privire la cele două săptămâni petrecute cu locotenent-colonelul român și familia sa în casa părinților săi din RDG.

Aflăm din documentul citat că românul mergea de două ori pe săptămână la Ministerul Apărării în București. În discuțiile private, colonelul dădea ca sigur că România nu va permite niciodată staționarea trupelor rusești pe teritoriul ei.

În Armata Română ar fi existat planuri concrete pentru astfel de situații. Ordine și acțiuni de luptă împotriva trupelor sovietice. Colonelul susținea că țara este la pământ, este o catastrofă și nu mai există nimic de cumpărat în magazine. “Din punctul lui de vedere există două variante: fie Ceaușescu va fi asasinat, fie va exista o revoluție”, se arată în raport. După cum se ştie, aceste lucruri aveau să se întâmple în zilele fierbinţi ale lui decembrie 1989 (imaginea din deschiderea articolului ilustrează demonstraţiile din decembrie 1989, iar sursa foto este comunismulinromania.ro - n.r).

proces ceausescu

Procesul cuplului Ceauşescu, decembrie 1989. Sursa foto: youtube.com

Într-una dintre zilele petrecute în casa vărului său din Republica Democrată Germană (RDG), în iulie 1987 românul a solicitat să sune în Austria, alegând un prefix pentru Wiener Neustadt. În acest timp, vărul său, conform propriilor declarații, a verificat pe ascuns pașaportul colonelului român și al soției sale și a văzut că au vize de intrare doar pentru Ungaria, Cehoslovacia și RDG, vize care expirau la data de 16.08.1987. A observat și că vizele nu sunt semnate.

La sfârșitul lunii august 1987, colonelul și-a sunat vărul din RDG (agentul Stasi) și l-a anunțat că se află într-o pensiune din Austria și nu mai intenționează să se întoarcă în România. El susținea că vrea să își ducă familia în SUA. De atunci s-a rupt contactul dintre cei doi.

colonel ddr2

Unitatea Stasi din Bischofswerda solicită trimiterea informațiilor pentru evaluare la biroul central ZAIG, cu mențiunea că vărul românului poate fi folosit în continuare pentru obținerea de informații despre acesta.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Frontieriștii

Ultima oră