Se pare că nu avem şanse de a scăpa înţepătura ţânţarului. De ce?
Tânţarul-femelă se folosesc de miros, văz şi capacitatea de detectare a căldurii. Sunt trei atuuri ale ţânţarului-femelă care reduc practic la zero şansele de a scăpa de înţepătură. Cercetătorii au observat deplasarea ţânţarilor într-un tunel. Ei au constatat că pentru a ajunge la „victimă”, ţânţarii folosesc văzul, mirosul sau detectarea dioxidului de carbon (CO2). Ţânţarii sunt atraşi de dioxidul de carbon, aflat în concentraţii mari în respiraţia animalelor, emanat şi prin pielea acestora.
Cercetătorii au fost interesaţi să afle care dintre aceşti stimuli - mirosul, văzul şi căldura - sunt definitorii.
Rezultatele studiului au arătat că la distanţe între 10 şi 50 de metri, insecta se lasă ghidată de miros, detectând CO2 degajat de corpul pe care vrea să-l agreseze. Când distanţa este de aproximativ 15 metri, ţânţarul se bazează pe vedere pentru a repera victima. Şi când distanţa este sub un metru, ţânţarul detectează căldura pentru a se apropia de victimă.
„Noi am identificat cum acţionează ţânţarul la fiecare dintre aceşti stimuli. Şi am reuşit să formulăm o teorie, explicând astfel modul în care aceste simţuri sunt folosite special pentru a depista omul”, a declarat dr. Floris van Breugel, de la Divizia de biologie şi de bio-inginerie a Institutului de Tehnologie din California, co-autor al studiului.
