Acum 70 de ani emitea pentru prima oară postul de radio Europa Liberă

04 Iul 2020 | scris de A.V.
Acum 70 de ani emitea pentru prima oară postul de radio Europa Liberă Galerie foto (3)

La 4 iulie 1950 a avut loc prima transmisiune pe unde scurte a postului Radio Europa Liberă (Radio Free Europe, Radio Liberty - RFE/RL), către Cehoslovacia, amintește AGERPRES într-un amplu articol de sinteză despre existența și importanța acestui post.

Înfiinţarea Comitetului Naţional pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe) de guvernul Statelor Unite ale Americii la 15 martie 1949, la New York, a făcut posibilă şi realizarea unui post Radio Europa Liberă, finanţat de Congresul Statelor Unite. Sediul principal al Radio Europa Liberă a fost stabilit atunci la München.

Radio Europa Liberă (Radio Free Europe/RFE) a fost fondată în 1950 şi a început să emită iniţial în Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi Ungaria. Trei ani mai târziu, Radio Liberty (RL) şi-a început emisiile către Uniunea Sovietică, în limba rusă şi în alte 15 limbi naţionale. Din 1975, RFE/RL a putut fi recepţionată şi în Estonia, Letonia şi Lituania, se arată pe site-ul https://fnt.ro/2019/aici-e-radio-europa-libera-ne-am-intors/.

Postul Radio Europa Liberă a început transmisiunile în limba română în 1950, devenind în scurt timp o voce critică la adresa regimului comunist din România.

 

"Postul de radio Europa Liberă a jucat un rol aparte în România. Spre deosebire de alte ţări comuniste în care în anii '80 sursele de informaţii se diversificaseră, iar contestaţiile şi nemulţumirile se puteau exprima şi pe alte căi, în România Radio Europa Liberă a constituit principalul şi pentru mulţi unicul canal de comunicare cu lumea liberă (...) prin intermediul Europei Libere românii se adresau în ultimă instanţă românilor", declara Mihnea Berindei, membru al Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în cadrul unei dezbateri despre rolul Radio Europa Liberă în timpul Războiului Rece, dezbatere organizată la 27 aprilie 2011, la sediul IICCMER. Cu prilejul aceleiaşi mese rotunde a avut loc o dublă lansare de carte: "Cold War Broadcasting: Impact on the Soviet Union and Eastern Europe: A Collection of Studies and Documents" (CEU Press, 2010) şi "Radio Free Europe and Radio Liberty: The CIA Years and Beyond" (Stanford University Press, 2010), cu participarea autorului, A. Ross Johnson.

''Pentru mulţi români, emisiunile de la Europa Liberă au fost oxigenul care le-a permis să respire şi să reziste sub comunism. Europa Liberă a salvat vieţi şi a influenţat destine, fiind marea obsesie a lui Nicolae Ceauşescu şi a Securităţii. Împotriva Europei Libere autorităţile comuniste au îndreptat un întreg arsenal de măsuri, de la bruiajul postului, la interceptarea corespondenţei şi atentate împotriva angajaţilor acestuia. Pe 21 februarie 1981, teroristul internaţional Carlos Şacalul şi banda sa au comis, aşa cum arată ultimele cercetări, la îndemnul şi cu complicitatea Securităţii, un atentat cu bombă asupra sediului din München al postului de radio", se arăta într-un comunicat de presă al IICCMER din 16 mai 2013.

Între 1950 şi 1989, secţia română a Radio Europa Liberă a fost condusă de următorii directori: Mihail Fărcăşanu, Camil Ring, Alexandru Gregorian, Noel Bernard, Ghiţă Ionescu, Preda Bunescu, Mihail Cismărescu, Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu-Stînişoară, Nestor Ratesh. Dintre vocile postului de radio Europa Liberă de-a lungul existenţei îi amintim pe Ghiţă Ionescu, Nöel Bernard, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp, Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu, Şerban Orescu, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu, Liviu Tofan ş.a. Se remarcă în mod special Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, critici literari, jurnalişti de radio şi intelectuali de marcă, care au fost implicaţi activ în dizidenţa anticomunistă din afara ţării şi au denunţat regimul comunist din România atât în scrierile lor, cât şi în emisiunile de la Radio Europa Liberă şi Radiodifuziunea Franceză, unde au lucrat zeci de ani. De asemenea, cunoscuta disidentă anticomunistă Doina Cornea a trimis scrisori deschise la Radio Europa Liberă, condamnând abuzurile regimului comunist.

În 1995 sediul Radio Europa Liberă s-a mutat de la München la Praga.

''Pe măsură ce statele din fostul lagăr socialist şi-au consolidat sistemul democratic şi multe dintre acestea au intrat în NATO, RFE/RL a considerat că şi-a atins misiunea, iar emisia studiourilor a fost închisă pe rând în mai multe ţări. În România, Radio Europa Liberă şi-a încheiat activitatea în 2008'', arată site-ul https://fnt.ro/2019/aici-e-radio-europa-libera-ne-am-intors/.

La 30 iulie 2008 preşedintele Traian Băsescu a conferit Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Mare Ofiţer posturilor de radio BBC România şi Europa Liberă România, în semn de apreciere a profesionalismului lor, pentru apărarea libertăţii de exprimare în lume şi pentru imparţialitate.

În mai 2013, o primă parte a emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă, în perioada 1956-1991, au fost transmise, în format digital, Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, urmând ca aici să fie disponibile pentru cercetători şi publicul interesat. Potrivit unui comunicat al IICCMER din 16 mai 2013, cele 415 înregistrări audio au ajuns la Institut în urma unui acord de parteneriat încheiat cu Hoover Institution Archives, Stanford University, în cadrul căruia urmează a fi digitizate 3.350 de materiale. "Vreme de patru decenii, românii au fost conectaţi cu lumea liberă graţie postului de radio Europa Liberă. Speranţa că libertatea şi democraţia vor domni iarăşi în România nu a încetat niciodată şi datorită vocilor acestui legendar post de radio. Efortul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc de a reda românilor aceste înregistrări, adevărate mărturii de epocă, are o conotaţie simbolică, dar este şi un gest reparator", preciza Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER, citat în comunicat.

În ianuarie 2014, un număr de 125 de înregistrări în format digital ale emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă în decembrie 1989 au intrat în posesia IICCMER, urmând ca acesta să le pună la dispoziţia cercetătorilor şi publicului interesat la sediul IICCMER. Potrivit unui comunicat al IICCMER remis AGERPRES la 8 ianuarie 2014, demersul făcea parte dintr-un proiect derulat în parteneriat cu Hoover Institution Archives, Stanford University (California, SUA), care presupune digitizarea a 3.350 de înregistrări realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă pe parcursul a mai bine de 30 de ani.

Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) şi-a anunţat intenţia de a relua serviciile de ştiri în România şi Bulgaria în 2018, în încercarea de a consolida peisajul mediatic în aceste două ţări, potrivit unui comunicat difuzat online la 18 iulie 2018. "Sperăm în special că acoperirea noastră, realizată de jurnalişti locali, va contribui la creşterea presei libere, va promova valorile şi instituţiile democratice şi va oferi informaţii pentru discuţii în ambele ţări cu privire la locul lor în NATO, UE şi alte organizaţii occidentale. Aşteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu mass-media independente locale şi cu societatea civilă", a declarat preşedintele RFE/RL Thomas Kent, citat în comunicatul amintit.

Astfel, după un deceniu, Radio Europa Liberă şi-a redeschis redacţia de la Bucureşti, reluându-şi emisia în ianuarie 2019.

La 19 octombrie 2019, la Sala Mare a HUB-ului FNT (Hanul Gabroveni - ARCUB) a avut loc conferinţa ''Aici e Radio Europa Liberă! Ne-am întors''. Evenimentul a fost organizat la 30 de ani de la căderea comunismului de Festivalul Naţional de Teatru (FNT) şi Radio Europa Liberă, iar gazdele acestuia au fost Neculai Constantin Munteanu şi Emil Hurezeanu, potrivit https://fnt.ro/. Cu acest prilej, au putut fi reascultate materiale audio din Arhiva de Aur a postului Radio Europa Liberă şi, de asemenea, au fost proiectate materiale multimedia din istoria recentă (post-decembristă), precum şi o galerie de fotografii cu chipuri celebre ale celor pe care-i auzeam la acest post de radio, potrivit site-lui evenimentului, https://fnt.ro/2019/aici-e-radio-europa-libera-ne-am-intors/. ''Astăzi, RFE/RL - Radio Europa Liberă şi Radio Liberty - se bazează pe reţelele sale de reporteri locali pentru a oferi ştiri şi informaţii corecte pentru peste 43 milioane de oameni, în 25 de limbi şi 21 de ţări în care libertatea mass-media este restricţionată, sau unde presa profesionistă nu este încă dezvoltată în întregime. Doar anul trecut (2018) articolele (video) RFE/RL au fost vizionate de peste 2,6 miliarde de ori pe Facebook şi YouTube'', se mai menţiona pe site-ul citat.

De asemenea, pe pagina de facebook a Radio Europa Liberă România, https://www.facebook.com/romania.europalibera/, se arată: ''Redacţia în limba română a postului de radio Europa Liberă face parte din Radio Europa Liberă/Libertatea (Radio Free Europe/Radio Liberty, RFE/RL, romania.europalibera.org şi moldova.europalibera.org), companie media independentă finanţată de Congresul Statelor Unite, prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru Media Globală (United States Agency for Global Media (USAGM). Independenţa editorială a Europei Libere este garantată de legea americană''.

În 2007 a fost lansat filmul lui Alexandru Solomon "Război pe calea undelor", un documentar despre secţia română a postului Radio Europa Liberă. Filmul a fost realizat pe baza unor interviuri cu foşti jurnalişti ai Radio Europa Liberă, între care Emil Hurezeanu, Monica Lovinescu, Ioana Măgură Bernard, Şerban Orescu, Nestor Rateş, Neculai Constantin Munteanu şi Andrei Voiculescu.

Alte stiri din REPORTAJ

Ultima oră