Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen susține că Europa trebuie să își asume propria apărare, printr-o „Coaliție a celor dispuși” condusă de Marea Britanie și Franța, în contextul incertitudinilor privind angajamentul Statelor Unite sub președintele Donald Trump, scrie The Telegraph
Marea Britanie și Franța ar trebui să conducă o „Coaliție a celor dispuși” care să preia responsabilitatea apărării Europei fără sprijinul Statelor Unite, a declarat un fost șef al NATO.
Anders Fogh Rasmussen, care a fost secretar general al Alianței între 2009 și 2014, afirmă că este necesară o nouă arhitectură de securitate, ca răspuns la amenințările lui Donald Trump de a se retrage din NATO.
El propune extinderea actualei „Coaliții a celor dispuși”, creată pentru a sprijini Ucraina în eventualitatea unui armistițiu, astfel încât aceasta să își asume și responsabilitatea apărării convenționale a Europei.
„Încă consider NATO piatra de temelie a securității europene și nord-atlantice”, a declarat Rasmussen.
„Dar, după ce președintele Trump a ridicat îndoieli cu privire la angajamentul său față de Articolul 5 [clauza de apărare colectivă potrivit căreia un atac asupra unui stat membru este un atac asupra tuturor] și față de întreaga alianță NATO, trebuie să întărim pilonul european al NATO.”
Actuala coaliție, formată din 35 de state inclusiv Ucraina, pregătește o posibilă desfășurare post-conflict pentru a descuraja noi agresiuni rusești.
Rasmussen consideră însă că rolul acesteia ar trebui extins dincolo de Ucraina, pentru a deveni un mecanism de securitate continentală. În viziunea sa, Ucraina ar trebui integrată în această structură.
„Ucraina va fi, de fapt, un atu în cadrul acestei Coaliții a celor dispuși”, a spus el.
„Indiferent de rezultatul eventualelor negocieri de pace, vom avea în continuare o Rusie agresivă la granițele Europei, iar Ucraina trebuie să fie un bastion împotriva acestei Rusii agresive.”
El a adăugat că Ucraina ar trebui inclusă într-o nouă arhitectură de securitate europeană, ceea ce ar consolida, paradoxal, chiar NATO.
Rasmussen a precizat că o astfel de structură extinsă „ar trebui să fie condusă de cele două puteri nucleare din Europa: Franța și Regatul Unit”.
În prezent, Parisul găzduiește sediul coaliției, care urmează să fie mutat la Londra după primul an de funcționare.
Fostul secretar general NATO susține că o astfel de formulă este necesară deoarece nu dorește includerea statelor „ezitante” din alte organizații, precum Uniunea Europeană.
Unele state membre UE, precum Austria și Irlanda, au statut de neutralitate militară, în timp ce altele sunt percepute ca având poziții favorabile Rusiei. În același timp, există aliați NATO importanți — precum Marea Britanie, Norvegia sau Turcia — care nu sunt membri ai Uniunii Europene.
Rasmussen afirmă că dezbaterea privind securitatea europeană s-a accelerat după criticile lui Donald Trump la adresa aliaților europeni din NATO.
Într-un interviu acordat The Telegraph, președintele american a descris NATO drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că o eventuală retragere din alianță este „dincolo de reconsiderare”.
Criticile sale au ridicat întrebări privind disponibilitatea Statelor Unite de a interveni militar în apărarea aliaților europeni în cazul activării Articolului 5.
În acest context, unele state europene discută despre clauza de apărare mutuală a Uniunii Europene, Articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona.
Rasmussen respinge însă ideea ca aceasta să fie o alternativă reală, afirmând că este „mai slabă decât Articolul 5” și că UE nu are capacitățile militare necesare pentru implementarea ei.
El critică și propunerile Bruxelles-ului privind crearea unui consiliu european de securitate, pe care le consideră insuficiente.
„Este vorba despre apărarea dură a Europei. Avem nevoie de un grup de state capabile și dispuse să facă ceea ce este necesar”, a spus el.
În viziunea sa, noua structură nu ar trebui să înlocuiască NATO, ci să funcționeze în paralel cu acesta.
Statele Unite ar urma să își mențină rolul central în cadrul alianței, inclusiv prin păstrarea umbrelei nucleare de protecție asupra Europei.
Rasmussen a mai sugerat că Europa ar putea adopta o abordare „tranzacțională” în relația cu Donald Trump, inclusiv în dosare comerciale și geopolitice, în schimbul menținerii angajamentului american față de securitatea europeană.
„Așa funcționează aliații între ei”, a concluzionat el.
