Tradiții și superstiții. Calendarul străvechi. Sântoaderul cel Șchiop. Duminica Sântoaderului

06 Mar 2017 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiții și superstiții. Calendarul străvechi. Sântoaderul cel Șchiop. Duminica Sântoaderului

 SÂNTOADERUL CEL ȘCHIOP. COLIVA LUI SÂNTOADER.

În data de 4 martie este ziua celui mai năprasnic dintre Sântoaderi, considerat căpetenia acestor personaje mitice cabaline asemănătoare centaurilor. Țăranii îi spun „Sântoaderul cel Mare” sau „Sântoaderul cel Șchiop” și, la fel ca în cazul Filipului cel Șchiop (zeul însemnat al lupilor, cel mai cumplit dintre Filipi) îl consideră conducătorul lor. Tot ei povestesc că mai demult, când era respectată sărbătoarea cu toate interdicțiile şi obligațiile rituale impuse, Sântoaderii puteau fi văzuți de om. Acum, nu se mai arată pentru că nimeni nu mai crede în ei.

Despre Sântoaderi se spune că ar avea puterea de a purifica timpul şi spaţiul la intrarea în primăvară, „Caii lui Sân‑Toader sunt feciori frumoși, făcuți din feciorii care și-au părăsit iubitele, dar fiecare are coadă și copite”. (Simon Florea Marian). Etnologul Ion Ghinoiu îi definește drept „semizei care puneau capăt șezatorilor și petrecerilor din timpul iernii”, pe când Otilia Hedeşan îi consideră “morţi neliniştiţi, nesatisfăcuţi sub aspect erotic, vagabonzi peste hotarele vieţii cu moartea, veniţi să-şi caute iubitele rămase în lumea noastră şi grăbiţi ca, la cea mai mică neatenţie a acestora, să le ia, definitiv, cu ei, pentru a-şi asigura liniştea în lumea de dincolo.”

Așa se explică existența unor obiceiuri relaționate cu caracterul postfunerar al sărbătorii, cum ar fi pregătirea și împărțirea colivei, ritual sacrificial închinat inițial unei divinități agrare, preluat de cultul creştin, cu semnificația de pomenire a morţilor. De astă dată se numește COLIVA LUI SÂNTOADER. O parte din acestă colivă se păstrează în casă, cu credința că ar avea proprietăți tămăduitoare. Se spune că, dacă nu dai nimic de pomană în Sâmbăta Sântoaderului, îți trage dracul caii de coadă.

Calendarul străvechi. Duminica Sântoaderului - ÎNCURCATUL CAILOR.

Despre Caii lui Sântoader se mai spune că, în galopul lor, “rup lanţul lui Sântion, pentru a înlocui iarna cu vara”. De aici, probabil, a apărut obiceiul numit Încuratul sau Încurarea (alergarea) Cailor, care a generat mai târziu mult așteptatele întreceri de cai din București.

„Toți cei care au cai ies cu ei la Încurcat, căci altfel ei nu au sănătate. Dimineața până în ziuă băieții îi țesală, îi împodobesc cu rafie de la vie, le leagă coama cu rafie, ca să fie frumoși, le pun ciucuri roșii la frunte ca să nu se deoache. Ies cu ei din curte, îi plimbă pe toate ulițele și se opresc toți la capul satului, de unde pornesc spre izlaz, unde fac întrecere mare. (Marcela Bratilovean Popilian – Obiceiuri de primăvara din Oltenia).

„În această zi (Duminica Sântoaderului) se încură caii (…) ca să fie iuţi şi sănătoşi peste an ca și caii lui Sântoader, cu care aleargă după Soare”. (Th. D. Speranția – Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgânești.).

Despre încercarea Soarelui de a fugi de pe cer, babele cosmice și multe alte legende uitate ale românilor vom povesti mâine. Autor Iulia Gorneanu https://www.facebook.com/iulia.gorneanu?fref=ts

 

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră