In memoriam Bela Kamocsa (1944- 2010) Gala de blues jazz Kamo

30 Noi 2019 | scris de Alex Revenco
In memoriam Bela Kamocsa (1944- 2010) Gala de blues jazz Kamo Galerie foto (2)

Pe 30 noiembrie și 1 decembrie la Sala Capitol a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara se desfășoară GALA DE BLUES JAZZ KAMO, ediţia a XXVIX-a, după următorul program- sâmbătă, 30 noiembrie, ora 18.00- BEGA BLUES BAND – Timișoara, POST SCRIPTUM – Suedia, Germania, Israel, România, TRIO DUPREE/SCULZ/JENNE – Germania și duminică, 1 decembrie, ora 18.00- MIKE KRSTIĆ/MATT SCHIFF QUARTET – Serbia, USA, Austria, România, MOLNAR DIXIELAND BAND – Ungaria, VASKO KRPKATA BLUES BAND – Bulgaria.

Gala de blues jazz Kamo care, în acest an, ajunge la ediţia a XXIX-a, este cel mai longeviv festival de jazz şi blues din Timişoara şi, după cel de la Sibiu, cel mai timpuriu festival de jazz din ţară. Timp de nouăsprezece ediţii, Gala de Blues Jazz a fost condusă de Béla Kamocsa „Kamo” (foto 1). După dispariţia dintre noi a acestui mare artist şi Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara, sarcina de director artistic al Galei i-a revenit lui Johnny Bota (foto 2), partener, timp de 30 de ani, a lui Béla Kamocsa, în formaţia Bega Blues Band.

În semn de preţuire a lui Kamo, forurile judeţului şi municipiului au hotărît să denumească evenimentul, începînd cu ediţia a XX-a, Gala de Blues Jazz Kamo. Acest eveniment s-a dorit, de la început, o manifestare culturală euro-regională, aducînd pe scenă artişti valoroşi de jazz şi blues din Ungaria, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Slovacia, Slovenia, dar şi din Austria, Germania, Olanda, S.U.A., Canada, Polonia şi Franţa. De fiecare dată, sălile au fost pline, demonstrând apetenţa publicului timişorean pentru genurile muzicale de jazz şi blues, atît de iubite pe plan mondial.

 În acest an, Gala va fi deschisă de gazda Galei de Blues Jazz Kamo, formaţia timişoreană Bega Blues Band, cea mai longevivă şi titrată din ţară, deţinătoare a Diplomei de Excelenţă, acordată de Primăria Timişoarei şi de Consiliul Judeţean Timiş şi declarată cea mai bună formaţie de blues jazz din România, ani de-a rîndul. Formaţia Bega Blues Band, al cărei fondator a fost Béla Kamocsa, îşi continuă traiectoria artistică, la cotele cele mai înalte, aşa cum şi-a dorit cel care a înfiinţat-o. Grupul este format din Maria Chioran – voce, Lucian Nagy – instrumente de suflat, Toni Kühn – claviaturi, Mircea Bunea – ghitară, Johnny Bota – bas, Ferencz Szekeres – baterie. Ultimul dintre ei îi ia locul lui Lică Dolga, bateristul trupei din 2000 încoace, care s-a stins în această vară. CD-ul “Miracles”, pe care Bega Blues Band îl lansează la această ediție a Galei Kamo îi este dedicat lui Lică Dolga. Valoarea grupului Bega Blues Band este atestată de obţinerea Premiului de Jazz al Uniunii Compozitorilor şi al Fundaţiei Muzza pentru Cea mai bună formaţie a anului şi prin nominalizarea CD-ului „Zboina neagră – In memoriam Kamo” la Discul Anului. Programul prezentat, la această ediţie, de către faimosul grup timişorean cuprinde piesele incluse pe cel mai recent album, Miracles, compuse de membrii grupului.

Un nume iubit în orașul de pe Bega este Post Scriptum, formație care se reunește, după multă vreme, pe scena Galei de Blues Jazz Kamo, într-o componență ușor diferită față de cea care stîrnea senzație în anii ’80, cînd din formație făceau parte Doru Apreotesei – claviaturi, Toni Kühn – ghitară, Miși Farcaș – baterie, Tibi Ladner – voce, Mircea Marcovici – bass și Emil Zoltan – saxofon. Anul 1981, îi aduce Post Scriptum-ului consacrarea pe scena jazz-rockului din România. Prezenţa sa la festivalul Club A, de la Sala Palatului din Bucureşti, a impus grupul unui public larg, lansîndu-l pe plan naţional. După anul 2000, Doru Apreotesei şi Mişi Farcaş, emigraţi în Suedia, respectiv, în Germania, au revenit, separat, pentru vizite, în ţară, prilejuri cu care au fost organizate concerte sau sesiuni de înregistrări. Tibi Ladner, a plecat, la rîndul său, în Israel. Basistul Mircea Marcovici, a decedat, în anul 1995. Zece ani mai tîrziu, saxofonistul Emil Zoltan l-a urmat, pe drumul fără întoarcere.

Cu toate că membrii grupului nu s-au dedicat, după despărţire, exclusiv muzicii de jazz, există momente ale carierei lor în care au apelat, din nou, la arsenalul acestui gen. Doru Apreotesei, îndeosebi, în afara activităţii de muzician de studio, a evoluat, în diverse ocazii, cu plăcere, în contexte jazzistice. Demne de semnalat sînt, în acest sens, apariţia sa la festivalul de jazz de la Gărâna 2005 cînd Doru a fost invitat alături de foştii săi colegi Mişi Farcaş şi Toni Kühn, împreună cu saxofonistul american David Wilczewski, violonistul Saşa Bota, trompetistul Petre Ionuţescu, basistul Arthur Balogh şi percuţionistul Tavi Scurtu. Speranţele unui important segment dintre spectatori, legate de o revenire a Post Scriptumului pe scenele din România, nu au mai fost, din păcate, împlinite, cu toate că, în 2007, Apre şi Mişi au mai cîntat împreună, la Festivalul de jazz de la Cluj. Este, deci, pentru prima oară, după aproape 40 de ani, cînd îi putem revedea live pe Post Scriptumi! Mişi Farcaş a evoluat, la rîndul său, la Gărâna, în anul 2006, cu o formaţie de jazz din Germania.

Concertul pregătit de către Post Scriptum pentru această Gală poartă semnul aducerii aminte a lui Zoli și Ciulică, dar și a lui Kamo și a bateristului trupei Bega Blues Band, Lică Dolga, de curînd plecat pe urmele lui Zoli și Tibi. Doru Apreotesei i-a invitat pe Johnny Bota și pe Victor Miclăuș la bass și pe Nicolas Simion la saxofon, pentru a întregi soundul inițial al formației Post Scriptum.

Prima seară a Galei se va încheia cu recitalul concertul unui trio de jazz din Germania, Dupree – Schultz - Jenne. Pianistul Frank Dupree a concertat din Alaska pînă în Noua Zeelandă, a apărut ca solist la Orchestra Filarmonicii din Londra, a dirijat Filarmonica din Stuttgart și l-a asistat pe Sir Simon Rattle. Frank Dupree este un muzician versatil, un mediator între muzica clasică și jazz. În vîrstă de 26 de ani, provenind dintr-o familie de etnici germani plecați din Iecea Mare, județul Timiș, Dupree a fost inițial instruit și ca baterist de jazz, devenind unul dintre cei mai promițători artiști ai generației sale. Împreună cu contrabasistul Mini Schulz (profesor de contrabas de jazz la Universitatea de Muzică din Stuttgart) și bateristul Obi Jenne (dirijor al orchestrei de jazz din Stuttgart), care se simt la ei acasă atît în jazz, cît și în muzică clasică, au pregătit un program care conține piese compuse de muzicieni celebri, în aranjamente proprii. Poate veți recunoaște compoziții semnate Claude Debussy, Nikolai Kapustin, dar și ale lui Duke Ellington, George Gershwin și Leonard Bernstein. Un program admirabil, ales cu mult gust, pentru toată lumea, indiferent dacă este vorba despre iubitori de clasic sau fani de jazz.

Seara a doua a Galei de Blues Jazz Kamo va începe cu concertul cvartetului Mike Krstić / Matt Schiff. Pianistul Mike Krstić este cunoscut publicului timișorean prin aparițiile sale anterioare, atît pe scena Galei de Blues Jazz Kamo, cît și la Jazz Gărâna, Bucharest Jazz Festival și la Jimbo Blues. Născut în Belgrad în 1947, Krstić a absolvit clasa de jazz a Southern Illinois Universtity Edwardsville, unde a studiat cu renumitul jazzman Junior Cook. Din 1976, Mike Krstić este muzician profesionist și profesor de jazz la Centrul Muzical Stankovi din Belgrad, dar și la Facultatea de Jazz Richard Oschanitzky din cadrul Universității Tibiscus din Timișoara, între anii 2000 și 2006. Este autorul a trei cărți savuroase despre jazz. Maestru al bebop-ului, Krstić evoluează cu virtuozitate și umor, amplasînd din cînd în cînd mici surprize în recitalurile sale. Astfel, el crează o cumunicare spontană și plină de voie bună cu publicul, provocînd aplauze însuflețite. Alături de el evoluează ghitaristul american Matt Schiff. Stilul de jazz versatil și direct al lui Matt Schiff este cunoscut pentru bogăția lirică și melodică, pentru swing și aroma bluesy care ne amintește de rădăcinile sale din Chicago. Matt a studiat cu Jack Ceccini din Chicago, iar ulterior cu Henry Wolking la Universitatea din Utah din Salt Lake City, unde și-a început și cariera profesională. S-a mutat în Portland Oregon în 1977, unde, de atunci, și-a dezvoltat o reputație de solist, lider de ansamblu și profesor / clinician. Printre numeroasele staruri cu care a cîntat Matt se află Joe Pass, Herb Ellis, Leroy Vinnegar, Glen Moore, Billy Larkin, Marlena Shaw, Nancy King. Matt a petrecut 10 ani ca profesor la Jefferson High School din Portland și trei ani predînd și interpretînd frecvent în Europa. Aceste călătorii au dus la lansarea primului său CD, Matt Schiff și Belgrad Friends, în 1997. Al doilea CD al său, Matt Schiff Alone, a fost lansat în 2007, iar cel de-al treilea proiect intitulat Sisters, în 2017. Matt continuă să cînte în Portland și în Europa, în special în Belgrad.

Alături de Schiff și de Krstić se află prietenii pianistului, împreună cu care, de cinci ani încoace, a format un trio mult gustat de public: Ioan Minda din Viena – Austria, la baterie și basistul Johnny Bota, care apare la instrumentul care l-a consacrat în jazz, contrabasul. Repertoriul lor constă în piese celebre de jazz, în aranjamente proprii, prezentate cu șarm și cu un înalt profesionalism.

Cea de-a doua seară a Galei de Blues Jazz Kamo va continua cu Molnár Dixieland Band din Szeged – Ungaria. În 1964, clarinetistul Gyula Molnár  a fondat un ansamblu de jazz în orașul Szeged, alcătuit din studenți, motiv pentru care ansamblul a luat numele fondatorului.  Primele succese au venit într-un festival de la Salgótarján în 1966, apoi în 1967 și în 1969 preluat și transmis de Radioul Maghiar și Televiziunea Maghiară. Din 1971, ansamblul a evoluat și în străinătate, inițial doar în țările socialiste, mai tîrziu în Europa, apoi chiar și în Statele Unite. Formația a apărut împreună cu Fatty George, Tony Scott, John Mortimer... Din 1998 încoace, grupul participă anual la un festival în aer liber din Szeged.

Molnár Dixieland Band este cunoscută publicului românesc prin evoluțiile sale la Gala de Blues Jazz din anii 90 și la Jimbo Blues din Jimbolia. Stilul formației este unul autentic de New Orleans, vioi și vesel, plin de fantezie, cu o mare aderență la public. Membrii sînt: Gyula Molnár – clarinet, saxofon și voce, Miklós Kiszin – contrabas, Márta Garay – pian și voce, László Sallai – trompetă și trombon, Károly Kréter – banjo, Csanád Fajszi – trombon, Krisztián Simon – baterie.

Din țara vecină, Bulgaria, va concerta, în încheierea Galei, grupul de blues condus de Vasili Gheorghiev, pe numele său de scenă Vasko Krpkata “The Patch” (în română, “Petecel”). Vasko Krpkata este compozitor de blues, ghitarist, muzicuțist și textier care s-a remarcat în anii 80, cînd a compus și interpretat cîntece împotriva comunismului din Bulgaria. Muzica sa exprimă eforturile unei întregi generații în lupta pentru libertate și, astfel, Vasko a devenit unul dintre simbolurile schimbării. În același timp, Krpkata își promovează propriul stil și crează o versiune bulgărească a bluesului, cu texte în limba proprie. Vasko s-a născut la Sofia în iunie 1959. Calificat ca mecanic auto, Vasko este autodidact în muzică. A fondat prima trupă profesionistă de blues din Bulgaria, Poduene Blues Band. Primul concert al trupei a fost în martie 1989 în Buhovo / închisoarea din Sofia. Vasko The Patch and Poduene Blues Band au 17 albume în Bulgaria și unul în Germania. Cîntă la multe concerte, festivaluri și cluburi ... de la concerte de caritate pentru orfani pînă la festivaluri zgomotoase de motocicliști, de la micul club Eddy din Sofia la Super Blues Festival – București 95, cu John Mayall ca director, unde Poduene Blues Band a evoluat în fața a cinci mii de oameni, din Plovdiv pînă la Rothmans Blues Fest – Bourgas '99, unde au fost cap de afiș, de la Festivalul berii din Sofia pînă la Berăria Heineken din Amsterdam, de la școala pentru diplomați din Bonn pînă la închisoarea din Köln, de la Jazzgalerie din Bonn la Jazz House din Kansas, de la subsolul din Poduene pînă la Legendele lui Buddy Guy din Chicago și la Blues pentru Timișoara ... Împreună cu Vasko, apar muzicieni de blues de înaltă ținută: Krasi Tabakov – ghitară,  Kamen Katsata – voce, Nicolay Bacalov – baterie, Smilen Slavshentsky – bass.

Director artistic al Galei de Blues Jazz Kamo 2017 este Johnny Bota, iar prezentator, Florian„Moşu” Lungu. În prima seară a Galei va fi lansat noul CD al trupei Bega Blues Band, MIRACLES, prezentat de criticul și scriitorul Virgil Mihaiu.

 

Alte stiri din Muzica

Ultima oră