Tensiunile în jurul sprijinului financiar pentru Ucraina ating un nou prag critic în cadrul Uniunii Europene. În timp ce președintele Volodymyr Zelensky solicită un ajutor suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru a susține linia de front și producția de drone, sprijinul european se lovește de opoziții tot mai ferme în plan intern. În Franța, Marine Le Pen avertizează că țara a atins limita resurselor economice, în timp ce susținătorii cauzei ucrainene, precum liderii statelor baltice, încearcă să minimalizeze efortul financiar comparându-l cu renunțarea la o simplă bere pe an. Această falie profundă între urgența de pe front și calculele politice de la Paris sau Roma pune sub semnul întrebării capacitatea Europei de a menține un front unit, scrie BFMTV
Ucraina are nevoie de bani. Și încă repede. Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a cerut vineri încă 70 de miliarde de euro de la aliații săi europeni, într-un discurs adresat în cadrul unui summit al celor 27 de state membre, discurs pe care l-a publicat și pe rețeaua X.
„Războiul va costa 155 de miliarde de euro anul viitor. Și avem nevoie de cel puțin 70 de miliarde de euro în plus din partea dumneavoastră”, a afirmat acesta în fața șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană.
„Și vă rog să găsiți acest sprijin”, a continuat președintele ucrainean. „Acest lucru ne va ajuta să oprim Rusia. Există câteva fapte foarte simple: oprim majoritatea atacurilor rusești de pe linia frontului cu ajutorul dronelor. Tăiem liniile de aprovizionare rusești folosind aceste tehnologii, iar dronele noastre contribuie la slăbirea economiei Rusiei.”
„În acest moment, am putea produce de două sau trei ori mai multe drone — în funcție de tip. Dar pur și simplu nu avem suficienți bani pentru asta.”
Apeluri la reducerea ajutorului
Acest apel vine într-un moment în care mai mulți politicieni europeni cer, dimpotrivă, reducerea sau chiar oprirea ajutoarelor pentru Kiev. În Franța, Marine Le Pen consideră că țara „nu mai are resursele” financiare pentru a sprijini Ucraina în fața invaziei ruse.
Candidata Rassemblement National la alegerile prezidențiale nu este singura cu această opinie. În Italia, Roberto Vannacci, fost general devenit o figură a dreptei radicale, militează și el pentru oprirea finanțării efortului de război ucrainean și a livrărilor de arme. Acesta ar putea deveni un rival al Giorgiei Meloni la viitoarele alegeri legislative. Întrebat de presa italiană pe cine preferă între Volodymyr Zelensky și Vladimir Putin, acesta a răspuns chiar că îl preferă pe președintele rus.
„Cu o bere mai puțin pe an pentru fiecare european”
În fața acestor apeluri de a opri robinetul ajutoarelor, prim-ministrul leton Andris Kulberg a ales o comparație intenționat provocatoare pentru a apăra continuarea sprijinului pentru Ucraina. În opinia sa, ajutorul financiar european „reprezintă echivalentul unei beri mai puțin pe an pentru fiecare european”.
„Cred că ne putem permite acest lucru, mai ales că Ucraina are nevoie de el acum. Acea unică bere este doar un cost financiar pentru noi, dar în Ucraina este o chestiune de viață și de moarte. Să bem puțin mai puțin și astfel se salvează vieți, este atât de simplu”, a explicat el vineri, 16 octombrie, la summitul european de la Bruxelles.
În spatele acestei comparații se află ideea că sprijinul pentru Ucraina reprezintă un efort financiar relativ limitat raportat la bogăția țărilor europene. Dar care este realitatea, în special pentru Franța, ale cărei finanțe publice sunt deja sub presiune?
Care este sprijinul real oferit de Franța?
Conform Institutului Kiel din Germania, care monitorizează ajutoarele acordate Ucrainei de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, sprijinul francez ajunge la aproximativ 27 de miliarde de euro, incluzând contribuțiile la mecanismele europene.
Din această sumă, aproximativ 18 miliarde de euro corespund cotei-părți a Franței din ajutoarele direcționate prin mecanismele Uniunii Europene. Ajutorul bilateral direct al Franței pentru Ucraina se ridică la 7,91 miliarde de euro și este structurat în trei categorii:
-
Sprijin militar: 6,2 miliarde de euro
-
Sprijin financiar: 800 de milioane de euro
-
Sprijin umanitar: 880 de milioane de euro
Raportat la PIB-ul Franței din 2021 (anul de referință utilizat de Institutul Kiel), acest sprijin direct reprezintă 0,32% din bogăția națională. Integrând și contribuția franceză la mecanismele europene, această proporție ajunge la aproximativ 1,1%.
Precizare importantă: este vorba despre sume cumulate din februarie 2022 până în prezent, nu despre cheltuieli anuale. De asemenea, ajutorul militar include echipamente și materiale, nu doar transferuri financiare directe.
Țările baltice și scandinave cheltuiesc proporțional mult mai mult
Franța este departe de a fi țara europeană care depune cel mai mare efort raportat la bogăția sa națională. Mai multe state din nordul și estul Europei alocă o parte mult mai mare din PIB-ul lor pentru Ucraina.
Danemarca se situează astfel la 4,11% din PIB-ul din 2021 în ajutor bilateral, urmată de Estonia (3,73%), Lituania (3,46%) și Letonia (2,75%). Sunt proporții incomparabile cu procentul de 0,32% al Franței.
Această diferență se explică în special prin proximitatea geografică a acestor țări față de Rusia și prin percepția lor asupra amenințării militare. Pentru statele baltice, a ajuta Ucraina să reziste în fața Moscovei înseamnă, totodată, a-și proteja propria securitate.
Există însă o formă de sprijin francez mult mai greu de cuantificat: activitatea de informații (serviciile secrete). În ianuarie anul trecut, Emmanuel Macron afirma că „două treimi” din informațiile furnizate Ucrainei proveneau din Franța. Aceasta este o afirmație dificil de verificat în mod independent, iar valoarea sa financiară nu poate fi stabilită cu precizie.
Rămâne o întrebare: vor fi cele 70 de miliarde de euro suplimentare cerute de Volodymyr Zelensky considerate sustenabile de către europeni? Împărțită la cei aproximativ 450 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene, această sumă ar însemna circa 155 de euro de persoană — considerabil mai mult decât prețul unei beri.
Pentru liderii favorabili menținerii sprijinului pentru Kiev, calculul nu se rezumă însă la factura imediată. O victorie a Rusiei ar putea atrage cheltuieli de apărare și securitate mult mai mari pentru europeni în anii următori.
