Uniunea Europeană pregătește cea mai mare finanțare militară acordată vreodată Republicii Moldova, în contextul intensificării presiunilor rusești asupra Chișinăului. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat la Chișinău că va propune dublarea fondurilor oferite prin Instrumentul European pentru Pace, până la 120 de milioane de euro anual. Bruxelles-ul urmărește astfel consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova, pe fondul războiului din Ucraina, al atacurilor hibride atribuite Rusiei și al incursiunilor repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian moldovean, scrie Politico
Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, vorbește cu presa înaintea unei reuniuni informale a Consiliului European, la Ayia Napa, pe 23 aprilie 2026.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a propus vineri dublarea finanțării acordate Republicii Moldova prin Instrumentul European pentru Pace (EPF), până la 120 de milioane de euro anual, subliniind că aceasta ar deveni cel mai mare pachet de sprijin militar oferit de UE unei țări din afara Ucrainei.
Vorbind alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Chișinău, Kallas a declarat că noua propunere ar extinde semnificativ asistența militară susținută de UE, în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu presiuni crescânde generate de invazia rusă din Ucraina.
„Prin Instrumentul European pentru Pace, am oferit deja asistență în valoare de 200 de milioane de euro”, a declarat Kallas. „Voi propune, de asemenea, statelor membre să dubleze finanțarea EPF la 120 de milioane de euro anual. Aceasta ar fi cea mai mare măsură de asistență EPF acordată vreodată unei țări beneficiare, după Ucraina.”
Orice majorare a finanțării va necesita aprobarea statelor membre ale UE, care de ani de zile se confruntă cu dispute privind acest mecanism extrabugetar destinat finanțării ajutorului militar. Premierul ungar aflat la final de mandat, Viktor Orbán, a blocat ani la rând eforturile de deblocare a fondurilor pentru rambursările EPF, iar în trecut și Franța sau Germania au ridicat obiecții de natură tehnică.
Kallas a prezentat suplimentarea fondurilor ca parte a unui efort mai amplu de consolidare a rezistenței Republicii Moldova în fața presiunilor rusești. „Republica Moldova rămâne prinsă în războiul hibrid al Rusiei”, a spus ea, făcând referire la atacurile asupra infrastructurii energetice și la repetatele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian moldovean.
Ea a adăugat că un nou sistem radar finanțat de UE a ajuns deja în țară, contribuind la îmbunătățirea capacității Republicii Moldova de a detecta dronele rusești în apropierea frontierelor sale.
Propunerea privind EPF ar aprofunda semnificativ relația de cooperare în domeniul apărării dintre UE și Chișinău. În 2024, Republica Moldova a devenit prima țară din afara Uniunii Europene care a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu blocul comunitar.
„Republica Moldova aparține deja comunității europene”, a declarat Kallas vineri, adăugând că Bruxelles-ul va găzdui în curând un al doilea summit UE–Republica Moldova, deși data acestuia nu a fost încă anunțată.
