Comisia Europeană a aplicat platformei X o amendă record de 45 de milioane de euro pentru „practici înșelătoare”, argumentând oficial că un cont parodic Donald Duck ar fi putut fi luat de utilizatorii europeni drept un utilizator real al platformei. Publicarea de către Comitetul Judiciar Republican al Camerei Reprezentanților din SUA a ordinului de 183 de pagini al Comisiei Europene aruncă o lumină crudă asupra primei mari sancțiuni aplicate în baza Digital Services Act. În spatele limbajului tehnocratic și al invocării „transparenței”, documentul descrie un mecanism de coerciție politică îndreptat împotriva unei platforme care a refuzat să se conformeze noilor norme de cenzura ale Comisiei Europene. Sub pretextul protecției utilizatorilor, UE pare să pedepsească inovația și libertatea de exprimare, transformând un detaliu comic într-un instrument de cenzură birocratică.
Comitetul Judiciar Republican a făcut public documentul confidențial prin care Comisia Europeană a amendat platforma X (fostul Twitter) cu 120 de milioane de euro în decembrie 2025 – prima sancțiune majoră aplicată în temeiul Digital Services Act (DSA). Oficial, este vorba despre o încălcare a obligațiilor de transparență. Neoficial, potrivit republicanilor americani, despre un avertisment adresat tuturor actorilor digitali care ar fi tentați să scape de sub controlul Bruxelles-ului.
Amenda, echivalentă cu aproximativ 6% din veniturile globale anuale ale X, este împărțită în trei capitole care, privite împreună, conturează o viziune extinsă și agresivă a competențelor Comisiei Europene asupra spațiului digital global.
Bifa albastră și „rața care a prins viață”
Cea mai spectaculoasă – și simbolică – parte a sancțiunii: 45 de milioane de euro pentru „utilizarea înșelătoare” a sistemului de verificare plătită. După preluarea Twitter de către Elon Musk, X a decis să transforme celebra bifă albastră într-un serviciu premium, accesibil oricărui utilizator care plătește.
Pentru Comisia Europeană, această schimbare constituie o practică „care induce in eroare". Exemplul citat negru pe alb în decizia oficială frizează absurdul: un cont parodic „Donald Duck” a primit verificarea plătită. Bruxelles-ul susține că un utilizator ar putea fi indus în eroare și ar putea crede că „rața fictivă a prins viață” și este o persoană reală.
Dincolo de caricatura involuntară, mesajul este limpede: Comisia nu sancționează o fraudă demonstrată, ci faptul că X funcționează diferit de celelalte platforme mari și scapă controlului simbolic exercitat prin vechile mecanisme de verificare.
Date, cercetători și tentația extrateritorială
Al doilea cap de acuzare aduce o amendă de 40 de milioane de euro pentru refuzul X de a oferi acces „suficient” la date cercetătorilor. Problema nu este însă cantitatea, ci jurisdicția.
Comisia reproșează platformei că a oferit acces doar cercetătorilor din Uniunea Europeană și că a refuzat să furnizeze date privind conținutul american. În interpretarea Bruxelles-ului, Digital Services Act ar permite obligarea unei companii americane să predea date despre cetățeni americani unor cercetători străini, exclusiv în baza unei legi europene.
Pentru Comitetul Judiciar Republican, aceasta este o depășire flagrantă a competențelor și o atingere directă adusă suveranității Statelor Unite. Mai mult, Comisia solicită posibilitatea de "scraping" automat de date de către cercetători din întreaga lume – un pas suplimentar spre extinderea extrateritorială a reglementării europene.
Republicanii amintesc, în acest context, anchetele congresionale care au documentat colaborarea dintre cercetători americani în dezinformare („misinformation”), Big Tech și agenții guvernamentale în perioada pre-electorală din 2020, colaborări care au dus la cenzurarea unor informații reale cu impact politic.
Reclamele și pretextul tehnic
Ultima tranșă a amenzii – 35 de milioane de euro – vizează arhiva de reclame a platformei. X furniza datele într-un fișier Excel și permitea căutări limitate, nu suficiente în ochii Comisiei.
O problemă tehnică minoră, transformată într-o sancțiune masivă. Bruxelles-ul insistă că este vorba despre aplicarea imparțială a regulilor. Criticii văd însă un model: acumularea de pretexte administrative pentru a justifica o pedeapsă politică.
Amenințarea finală: interdicția totală
Dincolo de sancțiunea financiară, documentul dezvăluie adevărata miză. Comisia Europeană amenință platforma X cu un ban total în Uniunea Europeană dacă nu se conformează cererilor sale – locale și globale.
Pentru republicanii americani, mesajul este clar: Digital Services Act nu este doar un instrument de reglementare, ci o armă de presiune asupra discursului public. O platformă care permite dezbatere liberă asupra migrației, identității sau politicilor publice devine, automat, suspectă.
Comisia Europeană a confirmat oficial amenda și a acordat X un termen de 60–90 de zile pentru a propune măsuri corective. În paralel, a deschis o nouă investigație, de această dată vizând sistemul Grok.
Comitetul Judiciar Republican anunță că va continua investigațiile pentru a proteja „inovația și discursul american de cenzorii străini”. Dincolo de retorica politică, dosarul X ridică o întrebare care depășește cazul unei singure platforme: până unde este dispusă Uniunea Europeană să meargă pentru a controla piața ideilor?
Răspunsul, sugerează documentul de 183 de pagini, nu mai este unul tehnic. Este profund politic.
????@JudiciaryGOP subpoenaed Europe’s secret 183-page censorship order to X ????
— House Judiciary GOP ???????????????????????? (@JudiciaryGOP) January 28, 2026
The @EU_Commission’s first ever fine under the Digital Services Act (DSA) was against @X and @elonmusk for €120 million—nearly 6% of its GLOBAL revenue—for defending free speech.
Now we know why:… pic.twitter.com/FdLUScvkdQ
