Statele Unite dau o lovitură directă europenilor, după ce Donald Trump a respins fără menajamente planul acestora de a securiza navigația în Strâmtoarea Ormuz. Deși le ceruse anterior implicarea, liderul american își schimbă poziția și afirmă că Washingtonul poate gestiona singur situația, alimentând tensiunile transatlantice și subminând eforturile diplomatice coordonate ale aliaților occidentali, scrie Le Figaro
Anunțul privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz a fost o lovitură dură pentru europeni. „Țineți-vă la distanță”, a comentat sec președintele american, Donald Trump, în timp ce vineri se încheia la Paris o reuniune care a reunit reprezentanți din 49 de state și organizații internaționale, având ca temă „securizarea navigației” în strâmtoare. Miliardarul, care le ceruse anterior europenilor să contribuie la redeschiderea pasajului, le respinge propunerile înainte ca acestea să fie măcar prezentate. Prea târziu. „Au fost inutili când aveam nevoie de ei”, a scris pe rețeaua sa socială, precizând că a „primit un apel de la NATO”.
Impatient, coleric sau disprețuitor, Donald Trump susține că nu mai are nevoie de aliații săi. Minele care ar fi putut fi plasate de forțele iraniene vor fi eliminate „cu ajutorul Statelor Unite”, a promis el, adresând un „mulțumesc!” celor pe care îi bombarda cu doar câteva zile înainte. Marina americană dispune însă de capacități limitate în materie de deminare. Iranul a acceptat „să nu mai închidă niciodată Strâmtoarea Ormuz”, a mai declarat el, fără a preciza ce au obținut liderii iranieni în schimb. „În conformitate cu încetarea focului din Liban, tranzitul tuturor navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz este declarat complet deschis pentru perioada rămasă a armistițiului”, a afirmat, la rândul său, pe X, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, legând astfel cele două teatre de operațiuni și stabilind un termen.
O mare parte a lumii a fost reprezentată vineri la Palatul Élysée, fie pentru a asculta, fie pentru a-și exprima îngrijorarea față de consecințele războiului declanșat de Statele Unite la sfârșitul lunii februarie, la două săptămâni după anunțarea unui armistițiu. Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, au dorit organizarea unei reuniuni cât mai largi. Împreună cu alți lideri europeni, aceștia analizează și un proiect de misiune militară pentru securizarea rutelor maritime. Aceasta este „cu atât mai legitimă cu cât va permite consolidarea anunțurilor pe termen scurt și, mai ales, le va oferi șanse de durabilitate”, a declarat președintele francez, salutând, cu anumite rezerve, anunțul redeschiderii. Aceasta este condiționată de „o foaie de parcurs coordonată” cu Iranul. Statele Unite mențin, de asemenea, blocada asupra porturilor iraniene.
Refuzul oricărui sistem de taxare
„Ne opunem oricărui regim convențional sau oricărei inițiative care ar echivala cu o tentativă de privatizare”, precum un „sistem de taxare”, a avertizat Emmanuel Macron într-o declarație comună la Élysée, alături de Keir Starmer, președinta Consiliului italian, Giorgia Meloni, și cancelarul german, Friedrich Merz. El a anunțat accelerarea planificării unei misiuni militare „distincte de părțile beligerante”, menite să însoțească și să securizeze traficul maritim atunci când condițiile o vor permite, adică atunci când nivelul amenințării militare va deveni acceptabil pentru europeni. O reuniune este programată să aibă loc la Londra săptămâna viitoare. Peste douăsprezece state sunt pregătite să contribuie, a subliniat Keir Starmer, insistând asupra caracterului defensiv al potențialei misiuni. Pozițiile Parisului și Londrei nu elimină însă dificultățile în constituirea unei misiuni credibile.
Giorgia Meloni a confirmat disponibilitatea Italiei, la fel și cancelarul german. Într-o poziție diferită, neîmpărtășită de Paris, Friedrich Merz a considerat „dezirabilă” o „participare a Statelor Unite” la o asemenea misiune. „Această criză nu trebuie să devină un test de rezistență pentru relațiile transatlantice”, a mai declarat acesta, înainte de reacția furioasă a lui Donald Trump.
Aproximativ treizeci de șefi de stat au participat la reuniunea de vineri, celelalte țări fiind reprezentate la nivel ministerial sau prin delegați. Reuniunea a depășit cu mult cercul european. Președintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, a fost prezent. Au participat și aliați tradiționali ai Statelor Unite, precum Arabia Saudită, Kuweit, Qatar, Japonia, Coreea de Sud (reprezentată de președintele Lee Jae-myung), Australia (prin premierul Anthony Albanese) și Noua Zeelandă (prin premierul Christopher Luxon), dar și puteri regionale nealiniate, precum Indonezia (președintele Prabowo Subianto), Singapore (premierul Lawrence Wong) sau India, ba chiar și un rival precum China. Nimeni nu își făcea iluzii în privința nuanțelor, divergențelor de poziție sau strategiilor fiecăruia. În ceea ce îi privește pe armatori, aceștia vor avea nevoie de mai mult decât declarații americane, promisiuni iraniene sau o reuniune europeană pentru a fi liniștiți.
