Tinerii din Franța revin la religia creștină: Botezurile adulților s-au triplat într-o națiune în care tinerii caută un sens

Într-o Franță marcată de laicitate profundă și de un declin istoric al practicii religioase, o generație nouă își caută reperele spirituale la biserică. De la redeschiderea catedralei Notre-Dame și până pe marile stadioane din Paris, sute de mii de tineri s-au adunat pentru a-l întâmpina pe Papa Leon al XIV-lea. Cu un număr de botezuri în rândul adulților care s-a triplat în ultimul deceniu, povestea noilor convertiți arată cum căutarea de sens, comunitate și stabilitate într-o lume plină de incertitudini readuce credința în prim-planul societății franceze, scrie The Telegraph

Audrey Bourgès tocmai se despărțise de prietenul ei când L-a descoperit pe Dumnezeu. Abătută și singură la Paris, a intrat într-o biserică și a legat o conversație cu o călugăriță. Doi ani mai târziu, a fost botezată la Notre-Dame – primul botez oficiat în catedrală de la redeschiderea acesteia în urma devastatorului incendiu.

Sâmbătă, ea se va întâlni cu Papa.

Domnișoara Bourgès este una dintre puținii noi catolici care îi vor strânge mâna Papei Leon al XIV-lea la sosirea acestuia în Franța, în cadrul unei vizite care este așteptată să atragă peste un milion de oameni la Paris, Lourdes și Metz.

Povestea ei reflectă un avânt remarcabil în rândul tinerilor francezi care cer să fie botezați într-o Franță puternic secularizată, unde practica catolică se prăbușise.

Botezurile în rândul adulților s-au mai mult decât triplat într-un deceniu, crescând de la 4.124 în 2016 la 13.234 anul acesta, tinerii fiind principalul motor al acestei creșteri. Potrivit Bisericii Catolice Franceze, un număr record de 21.386 de adulți și adolescenți urmau să fie botezați de Paște: 13.234 de adulți (o creștere de 28% într-un singur an) și 8.152 de adolescenți.

Creșterea botezurilor la adulți

Numărul adulților botezați este de trei ori mai mare decât acum un deceniu.

• 2016 – 2026: Creștere constantă de la 4.000 la peste 13.000.(Sursa: Conferința Episcopilor din Franța)Liderii Bisericii și istoricii afirmă că mulți caută o comunitate și un sens într-o lume plină de anxietate, sperând să găsească ghidare la Suveranul Pontif.

Acest lucru explică în parte primirea entuziastă de care are parte Papa Leon. Aproape 600.000 de persoane s-au înscris pentru Liturghia de sâmbătă din Place de la Concorde — locul unde au fost ghilotinați Ludovic al XVI-lea și Maria Antoaneta. Un cortigiu alb uriaș va marca altarul amplasat de-a lungul bulevardului Champs-Élysées.

Asistența o depășește pe cea de 350.000 de credincioși de la Liturghia oficiată de Ioan Paul al II-lea la Le Bourget în 1980 și este dublă față de mulțimea de 260.000 de oameni adunată pentru Benedict al XVI-lea la Les Invalides în 2008 (deși Ioan Paul al II-lea a atras peste un milion de oameni în 1997).

Făcând o aluzie ironică la fostele dispute privind credincioșii musulmani care se rugau pe stradă, un fost ministru al lui Macron a comentat: „Credeam că rugăciunea pe stradă este interzisă.”

Un alt factor de atracție în această primă vizită de stat a unui pontif în Franța din ultimii 18 ani îl reprezintă rădăcinile franceze ale papei american. Bunica sa, Suzanne Fontaine, s-a născut la Le Havre.

Alți 80.000 de tineri au asustat la slujba pe Stade de France, pentru care biletele s-au epuizat în doar 30 de minute. Poliția estimează aproximativ un milion de participanți în tot Parisul, mobilizând vineri 15.000 de polițiști, jandarmi și soldați. De asemenea, la Lourdes sunt așteptați 200.000 de pelerini.

Este o prezență remarcabilă pentru o Franță laică. Gilles Finchelstein, directorul Fundației Jean-Jaurès, estimează că 30% din populație se mai identifică drept catolică, dar numai 5% mai practică religia în mod regulat.

„De la învechit la dezirabil, aproape vintage”

Malick-Emmanuel Seck, în vârstă de 32 de ani, a fost martor la această schimbare. Născut la Dakar într-o familie musulmană, avocatul de afaceri s-a mutat în Franța la 15 ani și a presupus că catolicismul este apanajul unui grup restrâns de conservatori în vârstă.

„Credeam că este ceva rezervat vechilor familii franceze, destul de prăfuit, unde nu găsești decât bătrâni”, a declarat el. „Apoi am ajuns în parohia La Trinité din Paris și am văzut o mie de tineri de vârsta mea, din aceleași medii, cu aceleași interese și aceleași frământări duhovnicești. Am descoperit o nouă familie.”

Botezat de Paște anul trecut, el consideră că catolicismul a trecut de la a fi „învechit la a fi din nou dezirabil, aproape vintage”.

„Exista războaie, situația internațională, inteligența artificială, toate aceste incertitudini și anxietăți legate de viitor”, a adăugat el. „Cred că mulți oameni încep să realizeze că lucrurile materiale nu sunt cele mai importante în viața umană și că dimensiunea spirituală este la fel de importantă, chiar esențială.”

El atribuie o parte din merit și preoților activi pe rețelele sociale, precum Paul-Adrien (călugărul dominican) și părintele Jean-Baptiste Bienvenu (de la Padreblog), care „ne vorbesc pe limba noastră și ne înțeleg”.

Convertirea sa a avut însă un preț. Mama sa musulmană a refuzat să asiste la botez și nu au vorbit timp de 18 luni, deși ulterior s-au împăcat. El va distribui împărtășania la Liturghia oficiată de Papă.

Femeile reprezintă majoritatea

Majoritatea adulților care se botează sunt femei și trăiesc în zone urbane.

• Femei: 62%

• Bărbați: 38%

• Zone urbane: 71%

• Zone rurale: 29%

(Sursa: Conferința Episcopilor din Franța)

Domnișoara Bourgès a declarat că s-a simțit atrasă de catolicism datorită sentimentului de comunitate.

„Odată cu accentuarea individualismului, există o căutare a comunității, pentru că ne simțim singuri. Oamenii vor să găsească un sens”, a declarat ea. „Erau întrebări pe care mi le puneam încă de când eram foarte tânără și cred că am găsit răspunsurile în rugăciune și credință.”

Ea consideră ziua botezului său — când a fost înconjurată de prieteni și familie — ca fiind cea mai fericită zi din viața ei. În acest weekend, speră să îi dăruiască Papei Leon un semn de carte din acvarelă lucrat manual, însoțit de intenții de rugăciune și desene ale copiilor de care are grijă.

Raphaël Papion, un student la istoria artei în vârstă de 23 de ani, își leagă convertirea de o vizită turistică la Bazilica Sfântul Petru din Roma, în 2022.

„Am simțit că Mă aștepta, că era acolo pentru mine și că depindea de mine să fac drumul spre El”, a spus el.

Botezat tot de Paște, el crede că generația sa caută „puncte de reper concrete și stabile într-o lume care se mișcă foarte repede, chiar prea repede”.

„Dumnezeu și Sfânta Treime reprezintă stabilitatea, aproape eternitatea, ceva atemporal”, a spus el. „Este acea pace interioară pe care cred că oamenii o caută.”

El îl numește pe Leon „Papa al meu”, fiind botezat în timpul pontificatului acestuia.

O alegere personală, nu moștenită

Creșterea numărului de tineri care doresc să fie botezați arată o tendință clară: catolicismul devine o alegere conștientă, mai degrabă decât o moștenire culturală.

La începutul anilor '60, 93% dintre bebeluși erau botezați până la vârsta de trei luni. Astăzi, mai puțin de 20% mai sunt botezați chiar și până la vârsta de șapte ani, explică Guillaume Cuchet, profesor de istorie contemporană la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne.

„Pentru o rânduială care a supraviețuit Revoluției, Revoluției Industriale și celor două războaie mondiale, colapsul din ultimii 60 de ani este dramatic”, a declarat istoricul.

Botezurile copiilor sub șapte ani au scăzut de la 380.000 în anul 2000 la aproximativ 150.000 în 2024. Cu toate acestea, există o orientare clară către catolicism în rândul tinerilor adulți.

Botezurile pe grupe de vârstă

Tinerii au reprezentat majoritatea botezurilor la adulți în ultimul an.

• 18–25 ani: 42%

• 26–40 ani: 40%

• 41–65 ani: 17%

• Peste 65 ani: 1%

(Sursa: Conferința Episcopilor din Franța)

Un studiu publicat de Biserica Catolică Franceză arată că 40% dintre cei care se pregăteau de botez s-au îndreptat spre credință în urma unei experiențe dificile (cum ar fi o boală sau un doliu), în timp ce 32% au raportat o experiență spirituală puternică.

„Trecerea de la un catolicism transmis din generație în generație la unul bazat pe un angajament personal este probabil un fenomen care îl interesează pe Papă”, a declarat François Mabille, directorul Observatorului Geopolitic al Religiei.

Philippe Portier, sociolog al religiei la École pratique des hautes études din Paris, a adăugat: „Într-o lume aflată în criză, avem nevoie de repere, iar Biserica poate fi unul dintre acestea.”

Tensiuni politice și umbre din trecut

Apropierea Papei Leon de tinerii catolici contrastează cu relația sa mai rece cu Emmanuel Macron. Președintele francez avea planuri mari pentru vizita papală, inclusiv onoruri militare, un cină de stat și oferirea Legiunii de Onoare. Macron spera să îi prezinte Papei catedrala Notre-Dame restaurată, însă Vaticanul a declinat onorurile ceremoniale și turul privat.

Deși Palatul Élysée a pus refuzul pe seama programului încărcat, istoricul Camille Pascal sugerează că decizia Vaticanului reflectă contradicția dintre dorința lui Macron de a fi văzut alături de Papă și susținerea sa pentru legiferarea eutanasiei, măsură căreia Biserica i se opune ferm.

Macron nu va participa la nicio Liturghie papală, deși îl va întâmpina pe Papă la aeroportul Orly, îl va primi la Élysée și îi va introduce discursul despre Europa la Metz.

Vizita are loc cu mai puțin de șapte luni înainte ca Franța să își aleagă succesorul lui Macron, într-o campanie în care imigrația și identitatea națională sunt teme centrale. Deși evită etichetele politice, Papa va vizita și un centru de caritate pentru migranți — un „semnal puternic”, potrivit lui Martin Dumont, secretar general al Institutului de Cercetare pentru Studiul Religiilor din Franța.

O probă mai dureroasă îl așteaptă la Lourdes, unde Papa Leon se va întâlni cu șapte supraviețuitori ai abuzurilor sexuale din cadrul Bisericii. Totuși, colectivul care reprezintă aproximativ 200 de foști elevi ai școlii Notre Dame de Bétharram (afectată de scandaluri) a fost exclus de la audiență, deși solicitase repetat o întrevedere.

Ancheta Comisiei Independente privind Abuzurile Sexuale din Biserică (Ciase), publicată în 2021, a estimat că 216.000 de persoane au fost abuzate sexual când erau copii de către preoți sau clerici începând cu anul 1950 — număr ce crește la 330.000 dacă sunt incluși și laicii care lucrau în instituțiile bisericești.

Pentru Malick-Emmanuel Seck, care s-a confruntat cu aceste revelații înainte de a se converti, Biserica mai are multe de făcut:

„Ce s-a întâmplat este absolut înfiorător. Nu cred că ceva va fi vreodată de ajuns pentru a repara răul făcut. S-au făcut pași înainte, dar cred că va trebui să se facă mult, mult mai mult.”

Pentru Audrey Bourgès, audiența cu Papa Leon are o semnificație aparte:

„A fost ales cam în aceeași perioadă în care m-am botezat și eu. Pentru mine, înseamnă să cresc în noua mea viață creștină alături de el. Nu vine ca un șef de stat, ci ca cap al Bisericii Catolice. Mi se pare frumos, pentru că mesajul lui este unul de pace.”

✝️???? Paris n’avait plus vu ça depuis longtemps.
La papamobile de Léon XIV avance au milieu d’une foule compacte.
???????? Drapeaux français et du Vatican. On chante « Papa Leone » à tue-tête.
Pas un meeting. Pas une manif. Juste des milliers de gens dans la rue, le soleil, les arbres,…

— GDams (@Gdams70) September 25, 2026

This is incredible. 80,000 young French Catholics sing the Salve Regina in Latin with Pope Leo XIV at a Prayer Vigil in the Stade de France. pic.twitter.com/AG5Il6N5GQ

— Catholic Sat (@CatholicSat) September 25, 2026