Serviciile secrete române au identificat o rețea de sabotaj coordonată direct din Federația Rusă, responsabilă pentru incendiul izbucnit pe 14 septembrie în apropierea unei fabrici de armament din Brașov. Trei suspecți, doi cetățeni belaruși și un ucrainean, au fost angrenați în operațiune, parte a unei campanii hibride mai ample lansate de Kremlin în întreaga Europă pentru a destabiliza infrastructura critică și sprijinul militar acordat Ucrainei, scrie Le Figaro
România a acuzat luni Rusia că a coordonat o rețea de sabotaj implicată în declanșarea, în luna septembrie, a unui incendiu în apropierea unei fabrici de armament din țară.
Serviciile române de informații au indicat că au identificat „o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă” care a participat la declanșarea incendiului pe 14 septembrie în apropierea unei fabrici de armament din orașul Brașov, din centrul țării.
„Cazul se înscrie într-o campanie mai largă de operațiuni de sabotaj coordonate de Federația Rusă în Europa”, care vizează unități de producție de armament și „alte obiective de interes militar și industrial”, au afirmat aceste servicii.
Doi belaruși și un ucrainean sunt implicați
„Aceste acțiuni au ca scop intimidarea, subminarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”, au adăugat serviciile de informații.
Doi belaruși și un ucrainean, care rezidă în țări ale Uniunii Europene, au fost implicați în cazul din România, a indicat parchetul specializat în criminalitate organizată (DIICOT) într-un comunicat. Doi dintre ei au fost „depistați și plasați în arest preventiv în Germania în timp ce se pregăteau să comită infracțiuni similare”, a precizat parchetul. Cel de-al treilea se află în fugă în Polonia, au indicat procurorii.
„Acest incident... care se adaugă unei serii recente de evenimente similare înregistrate în România, a sporit îngrijorările privind securitatea siturilor industriale și a infrastructurilor critice”, a continuat DIICOT.
Serviciul Român de Informații a indicat că persoanele erau recrutate în astfel de rețele prin intermediul rețelelor sociale, fiind oferite inițial sume de bani pentru „o sarcină aparent inofensivă”, cum ar fi „observarea sau fotografierea anumitor ținte”.
„Ulterior, sarcinile devin din ce în ce mai grave, putând implica acte de vandalism, incendieri provocate sau chiar crime”, a adăugat SRI.
NATO și UE se confruntă cu ceea ce numesc o campanie de sabotaj și ingerință „hibridă” purtată de Kremlin, având scopul de a reduce sprijinul occidental acordat Kievului.
