Discursul-maraton al lui Vladimir Putin de la forumul de la Soci s-a încheiat după patru ore, timp în care liderul de la Kremlin a abordat o gamă largă de subiecte, de la războiul din Ucraina și politica europeană până la relațiile internaționale și moartea lui Charlie Kirk. Putin a calificat drept „piraterie” interceptarea unui petrolier de către Franța, a acuzat Europa că împiedică pacea în Ucraina, a spus pe un ton sarcastic că armata rusă nu are „drone capabile să zboare până la Lisabona” și a promis un „răspuns convingător” la ceea ce numește „militarizarea accelerată a Europei”, scrie Le Figaro
Vladimir Putin a declarat joi că urmărește cu atenție „militarizarea tot mai accentuată a Europei”, promițând un „răspuns la amenințări”, în momentul în care statele europene își sporesc investițiile militare.
Președintele rus s-a exprimat pe larg în cadrul unui forum de discuții la Soci, joi seară. El a elogiat rolul Rusiei, care ar apăra o „lume multipolară” în fața Occidentului, și a spus că observă „militarizarea Europei”, la care promite un „răspuns la amenințări”.
Putin califică drept „piraterie” interceptarea unui petrolier de către Franța
Vladimir Putin a numit joi „piraterie” interceptarea, în largul coastelor franceze, a unui petrolier suspectat că face parte din „flota fantomă” rusă, afirmând că nu „știe” dacă vasul are vreo legătură cu Rusia.
„Este piraterie. Pentru că (…) petrolierul a fost capturat în ape neutre, fără niciun temei. Evident, căutau ceva, bunuri militare, drone, sau ceva de acest gen. Dar nu era nimic acolo”, a declarat el.
„Petrolierul naviga sub pavilionul unei țări terțe, cu un echipaj internațional. Sincer, nu știu în ce măsură este legat de Rusia”, a adăugat el. Putin a mai spus că această operațiune ar fi o încercare a autorităților franceze „de a distrage atenția” populației, într-un moment în care țara se află într-o „situație politică internă dificilă”.
Putin spune că observă „militarizarea Europei” și promite un „răspuns la amenințări”
Kremlinul urmărește îndeaproape „militarizarea tot mai accentuată a Europei”, promițând un „răspuns la amenințări”, chiar când statele europene își sporesc investițiile în armament.
„Răspunsul la amenințări va fi, cel puțin, foarte convingător. Vorbesc despre răspuns. Noi nu am început niciodată o confruntare militară”, a spus el. „Toate aceste amenințări despre o Rusie agresivă sunt vorbe goale, dar nu trebuie să ne provoace.”
„Europa este responsabilă pentru lipsa păcii pe teritoriul ucrainean. Ea va eșua în încercarea de a obține o înfrângere strategică a Rusiei”, a afirmat președintele rus. El a acuzat statele occidentale că „oferă Ucrainei informații, arme, instruire”, întrebându-se dacă nu ar trebui ca Rusia să ia „contramăsuri” în fața acestei „militarizări a Europei”.
„Elite conducătoare ale Europei unite continuă să alimenteze isteria spunând că „războiul cu rușii este practic la ușa noastră”. Ei repetă aceste absurdități, acest refren, din nou și din nou… Ori sunt incredibil de incompetenți dacă chiar cred așa ceva – pentru că e imposibil să crezi asemenea absurdități –, ori sunt pur și simplu lipsiți de onestitate”, a adăugat Putin.
Rusia se luptă cu „întregul bloc NATO”
Putin a acuzat Europa că împiedică o reglementare a războiului din Ucraina și că alimentează „o escaladare permanentă” a conflictului. El a afirmat că Rusia se confruntă, de fapt, cu „întregul bloc NATO” în Ucraina și că armata rusă avansează pe front.
„Deci NATO e tigrul de hârtie?”, a întrebat el ironic, făcând aluzie la formula recentă a președintelui american Donald Trump, care a calificat astfel puterea militară rusă. „Este imposibil de crezut că Rusia ar putea ataca NATO”, a adăugat Putin în fața auditoriului.
Finlanda și Suedia „au pierdut avantajele statutului lor de neutralitate”
Vladimir Putin, care s-a autointitulat „președinte ales” și nu „țar”, a calificat drept „stupidă” decizia Suediei și Finlandei de a adera la NATO. El a precizat că Moscova nu a avut niciodată probleme cu aceste două țări nordice și că, prin intrarea în alianța militară, „Finlanda și Suedia au pierdut avantajele statutului lor de neutralitate”.
Despre dronele din Danemarca: „Nu mai fac, promit”
Vladimir Putin a ironizat acuzațiile aduse Rusiei după mai multe incidente cu drone în Europa, afirmând că „isteria alimentată de europeni” pe această temă este menită să „distragă atenția de la problemele Occidentului”.
El a adăugat, pe un ton sarcastic, că armata rusă nu are „drone capabile să zboare până la Lisabona”.
Președintele rus a glumit promițând că nu va mai „survola Danemarca”, unde săptămâna trecută au fost închise mai multe aeroporturi. „Nu o voi mai face, e promis”, a ironizat el. Moscova neagă orice implicare, în timp ce Polonia și alți aliați NATO au doborât recent drone rusești pe teritoriul lor, iar mai multe state europene discută despre crearea unui „zid de drone”.
Amenințări de ripostă asupra infrastructurii energetice ucrainene
Vladimir Putin a acuzat armata ucraineană de atacuri în jurul centralei nucleare de la Zaporojie, aflată sub control rus și privată de alimentare electrică externă de mai bine de o săptămână, amenințând cu represalii asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
„Ei (autoritățile ucrainene) mai au centrale electrice care funcționează, centrale nucleare de partea lor. Ce ne-ar împiedica să ripostăm? Să se gândească bine”, a spus el.
Rusia „nu impune mobilizare forțată”, spre deosebire de Kiev
Președintele rus a afirmat că Ucraina „ar face mai bine să caute un acord”. El susține că Rusia „nu impune mobilizare forțată”, spre deosebire de Kiev, și îi îndeamnă pe ucraineni „să fugă” de propria armată.
El a recunoscut că există și „dezertori” în Rusia, dar „mai puțini decât în Ucraina”, exprimându-și speranța că „liderii ucraineni vor accepta să negocieze”.
Armata rusă a intrat în Kostyantynivka
Făcând un bilanț al avansurilor rusești, Vladimir Putin a declarat că Kievul mai controlează 0,13% din regiunea Luhansk și 19% din regiunea Donețk, precum și orașul Pokrovsk. El a adăugat că armata rusă a intrat în Kostyantynivka și controlează două treimi din Kupiansk.
„Forțele militare ruse avansează pe întreg frontul ucrainean”, a rezumat el.
Livrarea de rachete Tomahawk la Kiev ar fi „o nouă escaladare” între Moscova și Washington
Putin a spus că livrarea către Kiev a rachetelor americane de croazieră Tomahawk ar constitui „o nouă escaladare” între Moscova și Washington.
„Folosirea Tomahawk este imposibilă fără participarea directă a militarilor americani. Ar însemna o nouă escaladare (…), în special în relațiile dintre Rusia și Statele Unite. Nu ar schimba situația de pe teren și trimiterea lor ar fi periculoasă”, a avertizat președintele rus.
Putin vrea să apere o „lume multipolară” în fața Occidentului
În discursul său introductiv, Putin a revenit asupra originilor conflictului, acuzând „pe cei care s-au considerat învingători” după sfârșitul Războiului Rece că au dorit „să impună tuturor concepții unilaterale și subiective de securitate”.
„Aceasta a devenit adevărata cauză nu doar a conflictului ucrainean, ci și a multor alte conflicte grave” de la începutul secolului XXI, a afirmat el, susținând că Rusia apără o „lume multipolară” în fața Occidentului.
Putin îi menajează pe Trump și Statele Unite
În timp ce președintele american Donald Trump a încercat, odată revenit la putere, să se apropie de Moscova pentru a găsi o ieșire din războiul din Ucraina, Putin a avut un ton mai conciliant față de Washington.
„Țările noastre, se știe, au destule divergențe. Avem puncte de vedere diferite asupra multor probleme globale. Pentru marile puteri, e normal”, a spus el, adăugând că administrația Trump este ghidată de „interesele propriei țări” și are „o abordare rațională”.
„Donald Trump este o persoană care știe să asculte”, a adăugat el, precizând că cei doi au discutat despre reglementarea războiului din Ucraina și restabilirea relațiilor bilaterale în cadrul reuniunii lor din Alaska, pe 15 august.
Rusia, gata să sprijine planul lui Trump pentru Gaza dacă duce la soluția celor două state
Vladimir Putin a descris situația din Gaza drept „oribilă” și a spus că „soluția finală la conflict” trece prin existența a „două state”.
El a afirmat că Rusia este pregătită să sprijine „în linii mari” inițiativa lui Trump pentru Gaza, dar doar dacă aceasta ar duce la un asemenea rezultat.
Referindu-se la propunerea privind un organism internațional condus de Tony Blair, Putin a spus că „este un politician experimentat care ar putea juca un rol pozitiv”, dar a apreciat că „ar fi mai bine ca Gaza să fie administrată de autoritatea lui Abbas”.
El a subliniat că „problema-cheie este ce cred palestinienii, inclusiv Hamas”, adăugând că Rusia „este în contact cu Hamas” și că este esențial ca și acesta „să susțină” demersul.
Asasinarea lui Charlie Kirk ilustrează „fractura profundă” din Statele Unite
Putin a calificat drept „repugnantă” uciderea activistului conservator american Charlie Kirk. Potrivit lui, această crimă ilustrează „fractura profundă” care divizează societatea din SUA.
„Este o atrocitate repugnantă, mai ales pentru că a fost transmisă în direct. Am văzut cu toții. A fost cu adevărat respingător, îngrozitor. Transmit condoleanțe familiei lui Kirk și apropiaților săi. Ceea ce s-a întâmplat este un semn al unei fracturi profunde în societatea americană. În SUA, nu cred că e nevoie să se agraveze situația externă, în timp ce conducerea politică a țării încearcă să restabilească ordinea în interior”, a spus el.
Rusia ar efectua un test nuclear dacă o altă putere nucleară ar face același lucru
Putin a vorbit despre prelungirea cu un an a tratatului New START privind dezarmarea nucleară, menționând că „dialogul cu Statele Unite nu este simplu, acum avem rachetele Oreshnik”.
El a propus o prelungire voluntară a plafonului de focoase nucleare, dacă Washington ar face același lucru, dar și-a exprimat încrederea în scutul nuclear rus în cazul unui refuz american.
Putin a insistat asupra necesității de a lua în considerare și alte puteri nucleare în negocierile viitoare. „Dacă trebuie inclusă China, de ce nu și Franța și Marea Britanie?”, a spus el, subliniind că „rămân multe întrebări, cum ar fi participarea Chinei”.
„Vom face teste dacă și ei vor face”, a avertizat liderul de la Kremlin.
Taxele vamale americane impuse partenerilor comerciali ai Rusiei ar putea avea efecte economice negative
Putin a criticat presiunile americane asupra Indiei și Chinei pentru reducerea legăturilor energetice cu Moscova.
Potrivit lui, „impunerea unor tarife mai ridicate partenerilor comerciali ai Rusiei ar duce la creșterea prețurilor mondiale”, ar obliga Rezerva Federală să mențină dobânzile ridicate și ar încetini economia SUA.
„Nu are sens economic”, a adăugat el.
„Economia mondială nu poate funcționa fără petrolul rusesc”
Putin a avertizat că „economia mondială nu poate funcționa fără petrolul rusesc” și că, în cazul întreruperii aprovizionării, prețurile ar depăși pragul de 100 de dolari pe baril.
Această afirmație a fost o replică la apelul lui Donald Trump către Europa, India și China de a înceta să mai cumpere petrol rusesc, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.
- Vladimir Vladimirovich, why are you sending so many drones to Denmark?
— Zlatti71 (@Zlatti_71) October 2, 2025
- I won't anymore. Neither to France, nor to Denmark, nor to Copenhagen. Where else do they reach? Lisbon?
- They reach everywhere.
???????????? pic.twitter.com/ziM684Gjkc
JUST IN: President Putin gives condolences to Charlie Kirk’s family, says that his killing was an atrocious crime and that Charlie died for defending traditional values. pic.twitter.com/G11g7TjHj7
— Kirill A. Dmitriev (@kadmitriev) October 2, 2025
