Bruxellesul face un pas important în domeniul apărării. După luni de avertismente privind „vulnerabilitatea Europei”, Comisia Europeană a prezentat o foaie de parcurs pentru a ajunge la „pregătire militară completă” până în 2030. Planul include proiecte ambițioase, precum European Space Shield și un zid anti-drone de-a lungul frontierei estice a UE, coform European Conservative
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a calificat inițiativa drept „răspuns necesar” la „amenințările crescânde”, subliniind necesitatea de a se pregăti pentru un potențial conflict cu Rusia. Președinta Comisiei Europene a subliniat că „Europa trebuie să-și apere fiecare centimetru pătrat din teritoriul său”, referindu-se la recentele incursiuni ale dronelor în spațiul aerian al Poloniei, Germaniei și Danemarcei. Von der Leyen a precizat că apărarea va fi unul dintre pilonii următorului cadru financiar multianual (2028-2034), cu un buget combinat de 131 de miliarde de euro pentru apărare și spațiu.
Cu toate acestea, planurile ambițioase ale Bruxelles-ului nu se opresc la nivelul UE. În timp ce Comisia îndeamnă statele membre să se îndrepte colectiv către „pregătire militară completă”, multe țări europene încep să se pregătească pe cont propriu. În ultimele luni, mai multe guverne au decis să reconsidere sau chiar să restabilească parțial serviciul militar obligatoriu. În multe părți ale continentului, problema recrutării a fost pusă pe ordinea de zi. Această mișcare este un semn clar că Europa se pregătește pentru război, nu numai la nivelul politicii comune de apărare, ci și prin inițiative naționale.
Coaliția guvernamentală germană formată din partidele de centru-dreapta CDU/CSU și Social-Democrații (SPD) a ajuns la un compromis privind reintroducerea recrutării militare. În cadrul noului sistem, fiecare tânăr va primi o scrisoare cu un cod QR după împlinirea vârstei de 18 ani, care va conduce la un chestionar online care trebuie completat. Potrivit Ministerului Apărării din Germania, măsura va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Începând cu 1 iulie 2027, cei care completează formularul vor fi supuși unui examen medical obligatoriu pentru a se evalua starea fizică, aptitudinile și potențialele roluri de desfășurare. Femeile vor rămâne scutite de acest proces, deși pot în continuare să se înroleze voluntar. Ministerul a declarat că examenul medical are scopul de a extinde imaginea de ansamblu a persoanelor care ar fi disponibile în cazul unei „situații de urgență”.
Ministerul german al Apărării a declarat într-un comunicat că
Noul serviciu militar deschide posibilitatea de a contribui personal la securitatea Germaniei, chiar și cu perioade scurte de angajament de șase luni sau mai mult.
Purtătorul de cuvânt al AfD pentru apărare, Rüdiger Lucassen, a criticat ambele partide de guvernământ, spunând că „se joacă cu posibila desfășurare a soldaților germani în Ucraina”. El a spus că, deși AfD susține reinstaurarea serviciului militar obligatoriu pentru a asigura pregătirea operațională a forțelor armate, se opune „oricărei politici externe intervenționiste în afara teritoriului NATO”. ”
Franța, între timp, își propune să-și dubleze efectivul de rezerviști, ca parte a unei consolidări militare mai ample. Deși țara a abolit serviciul militar obligatoriu în 1996, președintele Emmanuel Macron a introdus în 2019 Serviciul Național Universal (SNU) – un program de o lună pentru tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani, care combină disciplina de tip militar cu formarea civică și socială.
Cu toate acestea, reintroducerea serviciului militar obligatoriu nu este încă pe agenda Franței din cauza lipsei resurselor financiare și a sprijinului politic. În schimb, Parisul se concentrează pe extinderea forțelor sale de rezervă, care se preconizează că vor crește de la 46.000 la 105.000 până în 2035.
De la invazia Rusiei în Ucraina, Polonia este, de asemenea, hotărâtă să-și consolideze armata, urmărind să-și mărească efectivele de la 216.100 de soldați în 2024, conform estimărilor NATO, la 300.000 de soldați până în 2035. În plus, guvernul a introdus instruirea militară în licee, copiii cu vârste cuprinse între 14 și 16 ani învățând despre securitatea națională, operațiuni de salvare și prim ajutor. Mesajul Varșoviei este clar: apărarea națională trebuie să înceapă cu educația.
Suedia a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2017. Toți tinerii de 18 ani trebuie să se înregistreze online și să furnizeze datele lor personale armatei, aproximativ 5-10% dintre ei fiind chemați la serviciu. De la sfârșitul anului 2023, Stockholm a lansat și serviciul civil obligatoriu, dar numai în sectoare cheie, cum ar fi serviciile municipale de salvare și furnizarea de energie electrică.
În Danemarca, serviciul militar este obligatoriu pentru bărbații de 18 ani și, începând din iulie 2025, pentru femeile de 18 ani. Serviciul militar de bază dura anterior doar patru luni, dar va fi prelungit la 11 luni începând din 2026, reflectând preocupările crescânde în materie de securitate, similare celor exprimate la Berlin.
Letonia a reinstituit, de asemenea, procedura în 2023, conform căreia toți bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 27 de ani trebuie să servească timp de 11 luni, în timp ce femeile pot să se înroleze voluntar. Guvernul leton intenționează să-și mărească armata de la 22.000 la 50.000 de soldați până în 2027.
Croația s-a alăturat, de asemenea, valului de reinstituiri, după ce parlamentul a aprobat revenirea la serviciul militar obligatoriu pe 24 octombrie. Autoritățile intenționează să înceapă convocarea cetățenilor născuți în 2007 pentru examinări medicale până la sfârșitul anului.
În afară de marile puteri, țări precum Austria, Finlanda, Norvegia, Estonia, Lituania, Grecia și Turcia păstrează, de asemenea, o formă de recrutare obligatorie. Luate împreună, presiunea susținută de SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare ale NATO și accelerarea consolidării militare a UE conduc la o singură concluzie: Europa intră într-o nouă eră de reînarmare – o cursă a înarmării silențioasă, dar inconfundabilă, pe întreg continentul.
