Un eșantion de rocă prelevat de roverul Perseverance din craterul Jezero ar putea conține indicii ale existenței unei vieți microbiene antice pe Marte. Descoperirea, publicată într-un studiu în revista Nature, oferă una dintre cele mai convingătoare dovezi de până acum că planeta roșie ar fi putut găzdui forme de viață în urmă cu miliarde de ani, scrie Le Figaro
Un eșantion prelevat de roverul „Perseverance” din craterul Jezero ar putea conține indicii ale existenței unei vechi forme de viață microbiană pe Marte.
Potrivit oamenilor de știință, o mostră de rocă formată în urmă cu miliarde de ani din sedimentele depuse pe fundul unui lac, prelevată de robotul Perseverance al NASA, prezintă semne potențiale de viață microbiană antică. Totuși, cercetătorii atrag atenția că mineralele identificate în probă ar putea apărea și prin procese non-biologice.
Descoperirea, detaliată într-un studiu publicat miercuri, reprezintă una dintre cele mai solide dovezi de până acum privind posibilitatea ca planeta vecină Pământului să fi găzduit cândva viață. De la asolizarea sa în 2021, robotul cu șase roți explorează craterul Jezero – o regiune din emisfera nordică a planetei, odinioară acoperită de apă și care găzduia un bazin lacustru – în căutarea unor urme ale vieții de altădată.
Perseverance a colectat mostre de rocă și de materiale friabile, numite regolit, pe care le-a analizat cu ajutorul instrumentelor sale. Noul eșantion, denumit „Sapphire Canyon”, a fost prelevat dintr-o zonă numită „Bright Angel”. Formațiunea este alcătuită din mudstone cu granulație fină și conglomerate cu granulație grosieră – un tip de rocă sedimentară compusă din particule de pietriș cimentate între ele prin sedimente mai fine.
O „biosemnătură potențială”
Joel Hurowitz, planetolog la Universitatea Stony Brook și coordonator al studiului publicat în revista Nature, a declarat că a fost detectată o „biosignătură potențială” în rocile sedimentare vechi de miliarde de ani.
El a explicat că este vorba despre doi minerali care par să se fi format prin reacții chimice între nămolul din formațiunea Bright Angel și materii organice aflate, de asemenea, în acel nămol: vivianita (un mineral de fosfat de fier) și greigita (un mineral de sulfură de fier).
„Aceste reacții par să fi avut loc la scurt timp după depunerea nămolului pe fundul lacului. Pe Pământ, reacții de acest tip – care combină materii organice și compuși chimici din nămol pentru a forma minerale noi, precum vivianita și greigita – sunt adesea declanșate de activitatea microbiană”, a precizat Hurowitz.
„Cercetările viitoare ne vor oferi ipoteze verificabile”
„Microbii consumă materia organică din aceste medii și produc astfel de minerale ca rezultat al metabolismului lor”, a adăugat cercetătorul. Totuși, el a atras atenția că trebuie păstrată prudența: „Nu putem afirma mai mult decât că este o biosignătură potențială, deoarece unele procese chimice pot genera reacții similare chiar și în absența biologiei. Nu putem exclude complet aceste procese doar pe baza datelor oferite de robot.”
Marte nu a fost mereu mediul ostil de astăzi. Odată, planeta avea apă lichidă la suprafață. Oamenii de știință bănuiesc că microorganisme ar fi putut trăi în craterul Jezero, format după ce râurile au revărsat peste marginile craterului și au creat un lac, acum mai bine de 3,5 miliarde de ani.
„În cele din urmă, cercetările viitoare ne vor oferi un set de ipoteze verificabile pentru a determina dacă biologia a fost responsabilă de formarea acestor caracteristici din formațiunea Bright Angel – ipoteze pe care le vom putea testa atunci când eșantionul Sapphire Canyon va fi adus pe Pământ”, a concluzionat Hurowitz.
Vrei să-ți formulez și un titlu și o introducere scurtă pentru acest articol în stil de știre?
