Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a sosit joi la Washington pentru o întâlnire de mare anvergură cu președintele american Donald Trump. Întâlnirea – a șasea dintre cei doi lideri din 2019 – are ca scop aprofundarea cooperării bilaterale și abordarea a două probleme urgente: criza energetică din Europa și calea către pace în Ucraina, conform European Conservative
Înainte de a părăsi Budapesta, Orbán a declarat că intenționează să „deschidă un nou capitol în relația dintre Ungaria și Statele Unite”. Vizita sa, însă, depășește cu mult simbolismul diplomatic. Ea întruchipează o abordare distinct realistă a politicii externe – una care acordă prioritate suveranității naționale, parteneriatelor pragmatice și protejării intereselor economice ale cetățenilor în detrimentul conformității ideologice.
Dependența energetică a Ungariei i-a modelat de mult timp poziția geopolitică. Aproximativ 85% din gazul și 65% din petrolul consumat de țară provine din Rusia – o dependență care plasează Budapesta într-o poziție dificilă în contextul sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.
Washingtonul a extins recent aceste măsuri, vizând principalele companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil, în efortul de a exercita presiune asupra Kremlinului și de a opri eforturile sale de război. Cu toate acestea, consecința neintenționată, susține Orbán, este suferința economică a familiilor și industriilor europene.
„Ungaria este o țară fără ieșire la mare, fără porturi sau rute maritime”, a reamintit ascultătorilor în timpul discursului său săptămânal la Radio Kossuth. „Nu putem pur și simplu să apelăm la noi furnizori peste noapte. Sancțiunile care ignoră această realitate afectează în primul rând ungurii.”
Guvernul său a introdus o limită maximă a prețurilor la energia pentru gospodării încă din 2013 – una dintre politicile sale interne emblematice – și acum se teme că sancțiunile SUA ar putea submina această stabilitate. Potrivit Budapestei, orice creștere a costurilor energiei riscă să erodeze consensul social care a susținut creșterea economică a Ungariei și modelul de bunăstare centrat pe familie timp de peste un deceniu.
Din acest motiv, se așteaptă ca Orbán să facă presiuni asupra lui Trump pentru flexibilitate – sau cel puțin înțelegere – în ceea ce privește impactul sancțiunilor energetice ale SUA asupra economiilor europene mai mici.
Pace prin dialog
Dincolo de energie, vizita lui Orbán la Washington evidențiază un obiectiv diplomatic care l-a transformat într-o figură controversată în cadrul Uniunii Europene: pledoaria pentru un armistițiu imediat și negocieri între Rusia și Ucraina.
Ungaria rămâne unul dintre puținele state membre ale UE care solicită o soluționare diplomatică, și nu militară, a conflictului. „Războiul nu se va termina pe câmpul de luptă”, a declarat recent Orbán. „Se va termina când marile puteri vor decide să discute.”
Ministrul de externe Péter Szijjártó, care l-a însoțit pe Orbán la Washington, a confirmat că cele două teme principale ale summitului vor fi „instituirea păcii în Ucraina și cooperarea bilaterală în domeniile energiei și apărării”. Printre inițiativele aflate în discuție se numără posibila instalare în Ungaria a unor reactoare nucleare modulare fabricate în SUA, o idee considerată un semn al aprofundării legăturilor tehnice și strategice.
Cu toate acestea, guvernul maghiar se confruntă cu scepticism – nu numai la Bruxelles, ci și, potențial, la Washington. În ciuda prieteniei sale cu Orbán, Trump a declarat săptămâna trecută că nu va acorda scutiri pentru continuarea importurilor de petrol și gaze din Rusia. Cu toate acestea, în același timp, el l-a lăudat pe liderul maghiar ca fiind „un om puternic și inteligent, care apără interesele poporului său”.
Semnificația mai largă a întâlnirii dintre Orbán și Trump rezidă în ceea ce reprezintă aceasta pentru Europa: reapariția realismului politic. După ani de sancțiuni, tensiuni economice și paralizie diplomatică, multe guverne europene se află prins între retorica morală și necesitatea materială.
Poziția lui Orbán – bazată pe pragmatism și suveranitate națională – contestă narațiunea dominantă a UE, care încadrează orice angajament cu Rusia ca fiind un compromis moral.
În schimb, susține el, adevărata pace și stabilitate necesită dialog cu toate părțile, nu izolare.
Această abordare rezonează cu un număr din ce în ce mai mare de europeni care văd limitele diplomației punitive. Pentru ei, insistența Ungariei de a-și apăra securitatea energetică și dreptul de a purta negocieri de pace oferă un model al unei Europe mai echilibrate și mai suverane.
Spre Budapesta?
Momentul summitului de la Washington a reînviat speculațiile cu privire la o întâlnire amânată între Trump și președintele rus Vladimir Putin, inițial planificată să aibă loc la Budapesta. Deși nu a fost confirmată nicio dată, Orbán și-a exprimat optimismul: „Cred că ne apropiem”, a spus el.
Indiferent dacă acest optimism se dovedește justificat sau nu, prezența lui Orbán la Washington semnalează că Ungaria – o națiune mică, fără ieșire la mare – continuă să joace un rol important în afacerile globale. Într-o lume polarizată de poziționări ideologice, liderul maghiar prezintă o viziune alternativă: una care caută pacea fără capitulare, cooperarea fără dependență și realismul în detrimentul retoricii.
Întâlnirea lui Orbán cu Trump în capitala SUA are o simbolistică clară. Pentru Ungaria, această călătorie are scopul de a se asigura că cetățenii săi își pot încălzi locuințele și își pot asigura viitorul fără a fi victime colaterale ale rivalităților dintre marile puteri.
Pentru Washington, este un test pentru a vedea dacă relațiile transatlantice se pot adapta la o lume multipolară în care diplomația este condusă de interese, nu de sloganuri. Iar pentru Europa, este o reamintire că drumul spre pace poate trece prin cei dispuși să discute cu toată lumea, chiar și atunci când acest lucru nu este popular.
