Fostul cancelar german Angela Merkel afirmă că Polonia și statele baltice au blocat în 2021 negocierile Uniunii Europene cu Vladimir Putin, ceea ce ar fi contribuit la escaladarea conflictului din Ucraina. Într-un interviu pentru podcastul ungar Partizán, Merkel a explicat că spera ca un dialog direct cu Putin să prevină războiul, dar inițiativa a fost sabotată de opoziția unor state membre. Declarațiile ei au fost respinse categoric de liderii polonezi, care au negat orice responsabilitate, scrie European Conservative
Angela Merkel susține că Polonia și statele baltice au blocat negocierile cu Vladimir Putin în 2021, contribuind astfel la escaladarea conflictului din Ucraina.
Într-un interviu acordat podcastului ungar Partizán, cu orientare de stânga și critic față de guvernul de la Budapesta, Angela Merkel a afirmat că opoziția germană din 2021 a împiedicat deschiderea unui dialog între Uniunea Europeană și Rusia — inițiativă care, potrivit ei, ar fi putut preveni războiul. Ea a invocat, de asemenea, pandemia de COVID-19 drept un factor care a limitat contactele directe și a îngreunat găsirea unui compromis.
„În iunie 2021 am simțit că Putin nu mai lua în serios Acordurile de la Minsk, și de aceea am vrut un nou format, în care Uniunea Europeană să poarte un dialog direct cu el”, a explicat Merkel. „Dar acest plan a eșuat: unii nu l-au susținut. În primul rând statele baltice, dar și Polonia.”
Potrivit relatării sale, refuzul Poloniei de a sprijini Acordurile de la Minsk, două acorduri internaționale-cheie între Rusia și UE, l-ar fi încurajat pe Putin să invadeze efectiv Ucraina în 2022, conform DailyMail
După separarea regiunilor Donețk și Lugansk, două teritorii ucrainene care s-au desprins pentru a deveni ceea ce Rusia numește republicile sale, reprezentanți ai celor două țări și ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au semnat primul Acord de la Minsk în septembrie 2014.
Acest acord urmărea să stabilească un armistițiu între Rusia, Ucraina și Republica Populară Donețk (DPR) și Republica Populară Lugansk (LPR).
Merkel susține că primul Acord de la Minsk „a adus calm” între 2015 și 2021 și i-a oferit Ucrainei, care fusese înfrântă de Rusia în timpul unei ofensive de vară din 2015 menite să recâștige teritorii, timp să „se refacă” și să „devină o țară diferită”.
Acordul inițial nu părea să aibă vreo influență asupra lui Putin sau a colaboratorilor săi din Donețk și Lugansk.
Până în ianuarie 2015, la doar patru luni după semnarea primului Acord de la Minsk, Rusia și DPR se angajaseră într-o luptă intensă cu forțele ucrainene, în ciuda faptului că interesele Kremlinului fuseseră satisfăcute.
Luna următoare a fost semnat Minsk II, care însă nu a prevenit continuarea luptelor. Între 2015 și 2021, forțele rusești au ucis sau rănit peste 5.000 de soldați ucraineni, ignorând acordul de încetare a focului.
Merkel a declarat că abia în 2021 „a simțit că Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk”.
„De aceea am dorit un nou format, în care Uniunea Europeană să poată vorbi direct cu Putin.
„Unii nu au susținut acest lucru. În primul rând statele baltice, dar și Polonia s-a opus.”
Ea a adăugat că aceste patru țări se temeau că „nu vom avea o politică comună față de Rusia”.
Merkel a mai spus, cu un ton dezinteresat în interviu, care a fost tradus mai întâi în germană și apoi în engleză: „În orice caz, planul nu a fost dus la îndeplinire. Apoi am părăsit funcția, iar agresiunea lui Putin a început.”
Fostul cancelar a afirmat că aceste țări „se temeau că nu vom mai avea o politică comună față de Rusia”. Ea și-a apărat propria politică rusă, susținând că Acordurile de la Minsk au contribuit la stabilizarea Ucrainei.
Declarațiile sale au fost respinse ferm de liderii polonezi, care au negat orice responsabilitate, amintind agresiunile anterioare ale Rusiei împotriva Ucrainei și anexarea Crimeei.
