Fondatorul Telegram, Pavel Durov, aflat în vizorul autorităților franceze, denunță ceea ce consideră a fi o campanie politică menită să reducă la tăcere vocile critice și să impună controlul statului asupra platformelor digitale. El avertizează că legislații precum Digital Services Act și AI Act, prezentate drept garanții pentru democrație și siguranță, deschid de fapt calea către cenzură și restrângerea inovației independente în Europa, scrie EuropeanConservative.
Pavel Durov spune că procurorii francezi și elitele de la Bruxelles folosesc cazul său pentru a intimida platformele și a le împinge spre cenzură.
Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a acuzat autoritățile franceze și Uniunea Europeană că duc o campanie politică pentru a reduce la tăcere vocile critice și a întări controlul statului asupra platformelor digitale.
El a spus că, în timpul reținerii sale în Franța, agenții de informații l-au presat să închidă canale politice critice față de candidații sprijiniți de Occident în România și Moldova. „Dacă credeți că pentru că sunt reținut aici îmi puteți spune ce să fac, vă înșelați amarnic”, își amintește că le-a spus unuia dintre ei. Telegram, a insistat el, elimină doar conținutul care îi încalcă propriile reguli - terorism, abuzuri asupra copiilor, fraudă - dar refuză să se supună cererilor motivate politic.
Antreprenorul a descris procedurile franceze drept „kafkiene și absurde”, acuzând magistrații că se comportă ca procurori pentru a bloca apelurile și a tergiversa cazul. „Această anchetă nu ar fi trebuit niciodată începută”, a spus el, convins că nu este altceva decât o răzbunare pentru rezistența la presiuni politice.
Durov a avertizat că cazul său este doar un exemplu al unui fenomen mult mai amplu în întreaga Uniune Europeană. Legi precum Digital Services Act (DSA) și AI Act, prezentate ca reglementări de referință, pun de fapt bazele unui control centralizat al informației.
DSA, destinat oficial combaterii dezinformării și conținutului ilegal, acordă Comisiei Europene puterea fără precedent de a forța platformele să șteargă conținut pe care îl consideră dăunător „democrației”. În practică, a arătat Durov, criteriile vagi încurajează cenzura preventivă, deoarece companiile riscă amenzi uriașe dacă se opun.
Încă și mai îngrijorător, a spus el, este AI Act, prima lege cuprinzătoare din lume privind inteligența artificială. Deși Bruxelles o prezintă ca pe o garanție pentru cetățeni, în realitate restricționează accesul la modele deschise de AI și dă Comisiei autoritatea de a decide ce sisteme pot funcționa. Potrivit lui Durov, nu este vorba de protecție, ci de blocarea inovației independente și de filtrarea informațiilor care scapă controlului UE.
„Adesea începe cu intenții bune, dar la final oamenii își pierd dreptul fundamental la intimitate”, a avertizat el.
„Astăzi a devenit normă să fie restricționate vocile care nu se aliniază narațiunii oficiale”, a spus Durov, avertizând că Europa riscă să devină exact ceea ce pretinde că se opune.
„Mai bine mor în închisoare decât să trădez ceea ce reprezintă această platformă”, a spus Durov, promițând că nu va compromite niciodată principiile Telegram.
Cazul său ilustrează un conflict clar: Bruxelles susține că un control mai strict al informației protejează democrația, dar critici precum Durov îl văd ca pe începutul unui spațiu digital cenzurat, în care vocile disidente sunt reduse la tăcere.
