Marți, 4 noiembrie, Madridul va deveni scena unei reuniuni neobișnuite chiar și pentru standardele diplomatice europene. În spatele ușilor închise, fără telefoane și cu ordinul explicit de a evita orice scurgere de informații, înalți oficiali din 35 de țări se vor reuni la Ministerul Afacerilor Externe al Spaniei pentru ceea ce a fost descris ca un summit „privat și secret” al „Coaliției celor dispuși” – grupul condus de Franța și Regatul Unit, creat pentru a coordona asistența militară și politică acordată Ucrainei, conform European Conservative
Conform documentelor divulgate, reuniunea va începe la ora 9 dimineața și va continua până la mijlocul după-amiezii. Obiectivul principal al acesteia este consolidarea sprijinului financiar și militar pentru Kiev și promovarea unui cadru de „garanții de securitate” menit să descurajeze viitoare ofensive rusești odată ce războiul se va încheia. Deși nu este un eveniment la nivel înalt – nu vor participa șefi de stat sau miniștri ai apărării – acesta este totuși considerat o oportunitate cheie pentru alinierea strategiilor înaintea deciziilor politice așteptate în lunile următoare.
Prima sesiune de lucru se va concentra pe situația financiară a Ucrainei, în special pe fondurile pentru apărare și reconstrucție. Delegații vor discuta despre modalitățile de „creștere a sprijinului pentru Kiev” și vor stabili prioritățile în materie de ajutor, într-un moment în care oboseala războiului și limitele bugetare încep să afecteze mai multe capitale europene. Reuniunea va aborda, de asemenea, presiunea asupra Rusiei, de la noi sancțiuni până la posibila utilizare a activelor rusești înghețate deținute în băncile europene – o idee controversată care continuă să genereze tensiuni juridice și politice.
La jumătatea zilei, ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, va ține un discurs de treizeci de minute în care va prezenta viziunea sa asupra coaliției. Cu toate acestea, diplomatul spaniol nu va participa la grupurile de lucru, întrucât reuniunea se desfășoară la un nivel inferior, cu participarea directorilor generali și a consilierilor superiori.
A doua sesiune se va concentra pe elaborarea viitoarelor garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv discuții privind bazele juridice și diplomatice ale unei potențiale misiuni multinaționale sau ale acordurilor bilaterale de apărare. Obiectivul este de a defini un cadru comun care să permită națiunilor europene să se angajeze în apărarea Kievului în afara structurii formale a NATO – o abordare care îngrijorează unele state membre din cauza riscului de duplicare a eforturilor și de intensificare a tensiunilor cu Moscova.
Reuniunea de la Madrid are loc la doar două săptămâni după întâlnirea liderilor de la Londra, unde s-a discutat despre livrarea de rachete Tomahawk către Ucraina și posibila utilizare a fondurilor înghețate ale Rusiei pentru finanțarea efortului de război. Dar contextul s-a schimbat. Incertitudinea cu privire la rolul Statelor Unite – după schimbările diplomatice ale lui Donald Trump, de la oferirea de rachete la propunerea unui summit cu Putin – a reaprins dezbaterea privind dependența Europei și sustenabilitatea pe termen lung a conflictului.
Între timp, retorica oficială insistă că „unitatea occidentală” rămâne intactă, deși tot mai multe voci cer o abordare pragmatică și o ieșire negociată înainte ca războiul să epuizeze și mai multe resurse și să destabilizeze echilibrul deja fragil al Europei.
