Incursiunile repetate ale dronelor rusești și ale fragmentelor de muniție pe teritoriile României și Republicii Moldova reprezintă o provocare directă la adresa securității și stabilității economice din regiune. Pe măsură ce atacurile asupra infrastructurii ucrainene de la Marea Neagră și Dunăre se intensifică, Marea Neagră devine scena unei noi faze a războiului, în care incidente aparent izolate maschează strategii hibride menite să testeze viteza de reacție și limitele apărării spațiului aerian al NATO și al partenerilor săi, conform Le Monde
Din ce în ce mai multe aparate și resturi se prăbușesc în cele două țări, perturbându-le economia. Deși caracterul intenționat al acestor incursiuni este adesea greu de stabilit, repetarea incidentelor alimentează temerile privind atacuri hibride rusești menite să testeze limitele Europei.
În ultimele săptămâni, turiștii care se bucurau de litoralul românesc au fost surprinși de mai multe ori de resturi de drone care pluteau în apă sau eșuau pe plajă. Deși atacurile din regiunea Mării Negre și a Dunării au loc în mod regulat de la invazia rusă în Ucraina din 2022, acestea s-au intensificat în această vară.
„În condițiile în care există puține progrese pe frontul din Donbas, Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii economice a Ucrainei, asupra porturilor de la Marea Neagră și de pe Dunăre, în plin sezon de export al cerealelor și produselor agroalimentare”, explică Dorin Popescu, analist geopolitic pentru regiunea Mării Negre în cadrul grupului de reflecție Black Sea House și fost diplomat în Rusia și Ucraina. La începutul lunii august, guvernul ucrainean a estimat că aproape jumătate din exporturile sale de produse agroalimentare nu vor putea fi asigurate dacă aceste atacuri continuă.
Intensificarea loviturilor în regiunea Odesa se face simțită în mod special la frontiera română, pe flancul estic al NATO, dar și în Republica Moldova. Această recrudescență a fost descrisă recent ca fiind „fără precedent” de către Ministerul Apărării din România. De la prăbușirea unei drone în orașul Galați, pe 29 mai, soldată cu doi răniți, și în ciuda închiderii consulatului rus de la Constanța ca ripostă diplomatică, aproximativ cincisprezece aeronave fără pilot au pătruns pe teritoriul României și al Republicii Moldova.
Două dintre ele au explodat în Republica Moldova în luna august, fără a provoca victime, în timp ce pe teritoriul României patru drone au fost doborâte de avioane de vânătoare ale NATO — una dintre ele la mai puțin de 100 de kilometri de București, pe 24 iulie, fiind identificată ca fiind rusească. Fragmentele sunt însă mult mai numeroase, atât pe uscat, cât și pe mare. Două drone de recunoaștere de tip Gerbera au fost găsite pe 11 august, potrivit Ministerului Apărării din România, după ce s-au prăbușit în Marea Neagră, în apropierea amplasamentului proiectului gazos românesc Neptun Deep.
„O nouă fază a războiului din Marea Neagră”
Pentru comandorul în rezervă și analistul militar Sandu-Valentin Mateiu, „am intrat într-o nouă fază a războiului din Marea Neagră”, în condițiile în care Rusia a intensificat, de asemenea, atacurile împotriva navelor comerciale. Mai multe atacuri au avut loc în apropierea coastelor românești, dintre care unul, atribuit Moscovei, s-a produs pe 21 iulie în zona economică exclusivă a României — zonă de interes economic aflată în afara apelor teritoriale. Ucraina ripostează în apropiere de Crimeea, vizând nave care transportă resurse energetice rusești.
Aceste evenimente dau o lovitură și economiei românești. Pescarii și cercetătorii în biologie marină nu se mai aventurează departe de țărm: „Acest lucru exercită o presiune asupra armatorilor care, dacă situația persistă, nu vor mai dori să-și trimită navele în România”, susține analistul Dorin Popescu. Acesta consideră că atacurile asupra coridorului cerealier, situat foarte aproape de România, fac parte din războiul hibrid purtat de Rusia împotriva aliaților Ucrainei.
Portul românesc Constanța, devenit esențial pentru exporturile ucrainene, a înregistrat mai multe incidente în ultimele luni, pe care autoritățile le suspectează a face parte din aceste atacuri hibride. La sfârșitul lunii iulie, terminalul de pasageri și sediul Autorității Navale Române au fost evacuate în urma unor alerte false cu bombă.
Mai grav: pe 5 iunie, o dronă maritimă, identificată ca fiind ucraineană, a explodat chiar în interiorul portului, la nivelul unui doc. Kievul afirmă că a pierdut controlul asupra acesteia în apropiere de Sevastopol, la 250 de kilometri de coastele românești, din cauza bruiajului electronic rusesc. Ipoteza ca armata rusă să fi preluat controlul asupra dronelor pentru a o devia spre portul Constanța face încă obiectul unei anchete, însă traiectoria sa pare puțin probabila fără o intervenție activă, potrivit mai multor specialiști.
Chiar și atunci când originea rusească a dronelor care survolează teritoriile român și moldovean este dovedită, este greu de stabilit cu certitudine dacă aceste incursiuni sunt deliberat concepute. Luni, într-un interviu acordat postului public de radio din Republica Moldova, președinta Maia Sandu a afirmat că unele dintre aceste drone „ajung din greșeală”, în timp ce altele sunt „trimise intenționat”, nu doar în spațiul aerian moldovean, ci și „în România și Polonia”.
Descurajare eficientă
Mai mulți observatori consultați de publicația Le Monde îndeamnă totuși la prudență, deși admit că Moscova ar putea testa continuu „capacitățile de reacție” ale aliaților Ucrainei și ai NATO. În cazul României, țară membră NATO, recenta neutralizare a dronelor de către avioane de vânătoare românești și spaniole a arătat, în opinia comandorului Sandu-Valentin Mateiu, că „armata a găsit soluția pentru a le intercepta”, ceea ce ar reprezenta o formă eficientă de „descurajare” față de Moscova.
Republica Moldova nu este membră NATO, dar și-a îmbunătățit capacitățile de apărare militară datorită parteneriatelor cu Alianța și cu Uniunea Europeană (UE). În iulie, UE i-a alocat o finanțare de 120 de milioane de euro pentru un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune. Totuși, așa cum subliniază Elena Mârzac, expertă moldoveancă în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, este necesară adaptarea la tehnologii care evoluează foarte rapid.
Ultimele aeronave care au pătruns în spațiul moldovean, propulsate de turboreactoare, au fost definite drept „drone-rachetă” de către autoritățile de la Chișinău. Aceste dispozitive „reduc considerabil timpul de reacție”, analizează Elena Mârzac, pentru care „cerințele în materie de apărare aeriană evoluează la rândul lor”, iar rapiditatea procesului decizional devine crucială.
