România se află în fața celei mai dure corecții bugetare din ultimii ani, după ce a înregistrat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung, premierul Ilie Bolojan respinge acuzațiile de „austeritate autoritară”, respinge orice paralelă cu perioada Ceaușescu și explică de ce reducerea cheltuielilor publice, restructurarea statului și reformarea companiilor de stat sunt, în viziunea sa, condiții inevitabile pentru stabilitatea economică și politică a României pe termen lung.
Domnule prim-ministru, social-democratul Sorin Grindeanu v-a comparat indirect, din cauza politicii de austeritate, cu Nicolae Ceaușescu, spunând că și acesta a înfometat țara pentru a reduce datoria publică. Cum funcționează un cabinet al cărui șef este comparat de propriul partener de coaliție cu un dictator?
Nu am văzut o astfel de declarație, dar orice comparație cu perioada Ceaușescu este, prin definiție, falsă. Măsurile noastre de austeritate sunt adoptate într-un cadru democratic, sub control parlamentar. Ele au un obiectiv clar: protejarea stabilității sociale și economice pe termen lung a României. Trebuie să înțelegem că actuala coaliție s-a format după alegeri parlamentare care au pulverizat practic scena politică și că este alcătuită din patru partide. Niciun partid din Parlament nu are mai mult de 25% din mandate. Având în vedere că cele patru partide aflate la guvernare sunt foarte diferite și, în unele cazuri, au avut conflicte între ele, cooperarea nu este, evident, ușoară. Acest lucru duce uneori la dezbateri mai lungi și la decizii întârziate. Dar situații similare există și în alte țări cu coaliții eterogene. În pofida acestor dificultăți, pentru România este important să aibă un guvern stabil. Aceasta a fost o prioritate pentru mine în cele șase luni de când sunt prim-ministru. Pentru că stabilitatea politică ne permite să stabilizăm și economia.
România a avut în 2024 un deficit bugetar de 9,3%, cel mai mare din UE. În 2025 a fost de 8,3%, din nou cel mai mare. Ce trebuie făcut pentru ca situația să se îmbunătățească?
Obiectivul este ca până în 2030 să ajungem la un deficit de 3%, adică limita maximă permisă în UE. În ultimii ani, România a încercat să recupereze decalajele de infrastructură – autostrăzi, spitale, școli și așa mai departe. În același timp, avem un aparat de stat care depășește posibilitățile noastre financiare și o problemă serioasă de colectare a taxelor. Astfel, s-au acumulat deficite semnificative, pe care acum trebuie să le corectăm.
Dar cum, concret?
Am majorat taxele și am redus cheltuielile cu cinci procente prin eliminarea unor sporuri. În același timp, protejăm serviciile publice esențiale din sănătate, educație și investițiile publice, pentru ca consolidarea bugetară să nu se facă în detrimentul coeziunii sociale. În acest fel, România a încheiat anul 2025 cu un deficit sub 8,4%, așa cum ne-am angajat. Dar nivelul rămâne prea ridicat. Pentru 2026 ne propunem să reducem deficitul la 6,4%. Deși România are, comparativ cu alte state europene, o rată relativ scăzută a datoriei publice, de aproximativ 60% din PIB, aceasta a crescut rapid în ultimii ani. Pentru a readuce lucrurile în echilibru, trebuie să reducem deficitul bugetar.
România are multe întreprinderi de stat neprofitabile, precum compania aeriană TAROM, ale cărei pierderi sunt acoperite de ani de zile de contribuabili. Ar trebui privatizate astfel de companii?
TAROM se află pe lista companiilor care urmează să fie restructurate. Pentru a rezista în industria aviației sunt necesare o flotă adecvată și un număr minim de pasageri. TAROM nu a reușit acest lucru în ultimii ani. Prin urmare, vânzarea unor pachete de acțiuni este o ipoteză de lucru. Prioritatea noastră nu este însă privatizarea de dragul privatizării. Dorim să ne asigurăm că TAROM devine o companie aeriană competitivă, capabilă să funcționeze fără sprijin de la stat.
Va fi vândut pachetul majoritar al statului?
Nici vânzarea unei participații majoritare nu ar fi o problemă, dacă astfel sunt garantate locurile de muncă, conectivitatea și stabilitatea pe termen lung și dacă avem un partener serios, angajat într-o colaborare durabilă.
Rusia operează încă în România o rețea de benzinării, precum și o rafinărie la Ploiești. Este în interesul României ca cel mai mare dușman al Europei să facă profit?
România a susținut toate sancțiunile UE și ale SUA împotriva Rusiei. Rafinăria este oprită, iar doar o mică parte dintre benzinării se află în proprietatea Lukoil. România nu va fi o breșă pentru ocolirea sancțiunilor internaționale. Ca toate statele europene, ne asigurăm că profiturile nu sunt transferate către Rusia.
Atunci unde sunt transferate aceste profituri?
Lukoil operează în România conform regulilor în vigoare. Compania are un termen până în primăvară: dacă până atunci nu este vândută, statul român va trebui, într-un fel sau altul, să preia controlul asupra acestei companii.
