La puțin peste un an de la instalarea sa în funcția de cancelar, Friedrich Merz se confruntă cu cea mai dificilă perioadă a carierei sale politice. Prăbușirea popularității, tensiunile din coaliția de guvernare, avansul constant al AfD în sondaje și recentul eșec diplomatic al Germaniei la ONU alimentează speculațiile privind viitorul său politic. Deși liderii CDU resping categoric ideea unei schimbări la vârful executivului, numele unor posibili succesori circulă deja în presa germană, semn al unei fragilizări fără precedent a autorității cancelarului, scrie Le Figaro
La treisprezece luni de la preluarea funcției, liderul conservator german traversează una dintre cele mai dificile perioade ale carierei sale politice. Situația este atât de complicată încât presa germană speculează deja despre o posibilă schimbare la conducerea țării.
Este, în prezent, cel mai nepopular cancelar german de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Forsa, Friedrich Merz (CDU) înregistrează un nivel extrem de redus al susținerii publice la doar treisprezece luni după instalarea sa în funcție. La întrebarea „Sunteți mulțumit de activitatea desfășurată până acum de cancelarul federal Friedrich Merz?”, 85% dintre respondenți au răspuns negativ.
Această respingere masivă ilustrează declinul accelerat al succesorului lui Olaf Scholz (SPD), până în punctul în care presa germană discută deschis despre posibilitatea înlocuirii sale cu Hendrik Wüst, ministrul-președinte al puternicului land Renania de Nord-Westfalia.
Problemele lui Friedrich Merz au început încă din mai 2025. După victoria CDU la alegerile legislative din februarie, marcate de ascensiunea spectaculoasă a AfD, liderul conservator nu a reușit să obțină majoritatea necesară pentru a fi ales cancelar în primul tur de vot din Bundestag – o premieră în Germania postbelică. În cele din urmă, a fost ales în al doilea tur și a format o coaliție „negru-roșie” între CDU-CSU și social-democrații din SPD.
Însă tensiunile din interiorul acestei alianțe de guvernare s-au înmulțit rapid. Uneori, contestarea a venit chiar din propriul partid. La sfârșitul anului trecut, Merz s-a confruntat cu revolta așa-numiților „rebeli ai pensiilor”, tineri membri CDU care s-au opus proiectului său de reformare a sistemului de pensii. Deși majoritatea au cedat în cele din urmă, episodul a lăsat urme adânci.
În realitate, ceea ce îi preocupă cel mai mult pe germani este starea economiei. Potrivit unui sondaj recent realizat de Infratest dimap, dificultățile structurale ale celei mai mari economii europene au fost agravate de criza din Orientul Mijlociu. Toate marile instituții economice și-au revizuit semnificativ în scădere prognozele de creștere, iar reformele promise de Friedrich Merz avansează lent.
La acestea se adaugă o serie de controverse care au marcat primul său an de mandat și care au alimentat criticile privind stilul său de comunicare. „A lansat multe inițiative, dar a creat astfel așteptări pe care nu a reușit să le îndeplinească”, apreciază Uwe Jun, profesor de științe politice la Universitatea din Trier.
CDU, depășită de AfD în sondaje
În februarie, Friedrich Merz a obținut o gură de oxigen prin realegerea sa confortabilă la conducerea CDU, în cadrul congresului partidului de la Stuttgart. El a primit 91,17% din voturile delegaților, rezultat interpretat drept un semnal de încredere din partea aparatului de partid, în pofida nepopularității sale în rândul electoratului.
Cu acea ocazie, Merz și-a manifestat susținerea pentru Manuel Hagel, candidatul CDU la alegerile regionale din Baden-Württemberg. Două săptămâni mai târziu însă, Hagel a fost învins de candidatul Verzilor, Cem Özdemir. CDU și-a găsit o oarecare consolare prin victoria obținută în alegerile regionale din Renania-Palatinat, desfășurate pe 22 martie.
La fel ca alegerile federale din februarie 2025, și aceste scrutinuri regionale au fost marcate de rezultate istorice pentru AfD: 18,8% în Baden-Württemberg și 19,5% în Renania-Palatinat, cele mai bune scoruri obținute vreodată de partid în Germania de Vest.
Aceste rezultate apar înaintea unor alegeri regionale dificile pentru coaliția CDU-CSU-SPD: scrutinul din Saxonia-Anhalt, programat pentru 6 septembrie, și cel din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, o săptămână mai târziu. În ambele foste landuri est-germane, AfD este creditată cu victoria.
La nivel național, partidul condus de Alice Weidel a depășit deja CDU în sondaje: 27% pentru AfD, față de 23% pentru formațiunea lui Friedrich Merz.
„O înfrângere amară” la ONU
În acest context, la sfârșitul lunii mai au apărut în presa germană zvonuri despre un posibil „Kanzlerwechsel” („schimbare de cancelar”). Numele lui Hendrik Wüst a fost menționat în repetate rânduri ca posibil succesor al lui Merz.
Potrivit celui mai recent sondaj Infratest dimap, politicianul din Renania de Nord-Westfalia ocupă locul al doilea în clasamentul popularității liderilor politici germani, fiind devansat doar de Boris Pistorius.
Numeroși lideri CDU au respins însă categoric aceste speculații, în frunte chiar cu Hendrik Wüst. În timpul unei vizite a cancelarului la Meschede, în regiunea Sauerland, acesta a calificat zvonurile drept „absurde”. La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului federal, Stefan Kornelius, a declarat că executivul este concentrat asupra reformelor și nu asupra speculațiilor politice.
Profesorul Uwe Jun consideră că o schimbare a cancelarului este „foarte puțin probabilă” în actualele condiții. Totuși, simpla apariție a acestor zvonuri arată amploarea dificultăților cu care se confruntă Friedrich Merz.
Ca și cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, Germania a suferit miercuri un eșec diplomatic major. Pentru prima dată, Berlinul nu a reușit să obțină un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, fiind devansat de Portugalia și Austria, care au câștigat cele două locuri rezervate grupului Europei Occidentale pentru perioada 2027-2028.
Ministrul de externe Johann Wadephul a recunoscut că este vorba despre „o înfrângere amară”. Alice Weidel a vorbit despre „o umilință”.
Pentru Friedrich Merz, considerat adesea un „cancelar al politicii externe” datorită interesului său pentru afacerile internaționale, acest eșec reprezintă o nouă lovitură într-un moment în care autoritatea sa pare mai fragilă ca niciodată.
„Următorii trei ani ai mandatului său vor fi foarte lungi”, a comentat un observator experimentat al politicii germane. „Asta dacă va ajunge până la capătul mandatului.”
