O eroare de reglementare în noile norme de mediu ale Uniunii Europene riscă să lase milioane de europeni fără apă caldă. Două materiale esențiale pentru fabricarea boilerelor - hafniul și zirconiul - nu au fost incluse pe lista substanțelor autorizate pentru contact cu apa potabilă. Industria avertizează că, fără o corectare rapidă, peste 90% dintre rezervoarele de apă caldă nu vor mai putea fi vândute în UE, iar costurile pentru consumatori ar putea crește semnificativ, scrie Financial Times
Europenii riscă să rămână fără apă caldă, după ce materialele esențiale pentru fabricarea boilerelor nu au fost incluse pe lista substanțelor autorizate a Uniunii Europene, listă revizuită în cadrul noii legislații de mediu a blocului comunitar.
Applia, organizația care reprezintă producătorii de electrocasnice, estimează că peste 90% dintre rezervoarele de apă caldă nu vor mai putea fi comercializate în UE dacă hafniul — un metal foarte rezistent la temperaturi înalte — și elementul său înrudit, zirconiul, nu vor fi recunoscute ca sigure pentru uz casnic.
Cele două elemente nu figurează în regulamentele europene privind apa potabilă, care vor intra în vigoare în 2027 și care au ca scop protejarea consumatorilor și îmbunătățirea standardelor de calitate a apei. Comisia Europeană pare să fi omis faptul că boilerele conțin și ele apă potabilă, iar producătorii avertizează că riscă amenzi dacă nu respectă lista substanțelor autorizate.
„Hafniul este absolut sigur pentru utilizare”, a declarat Paolo Falcioni, directorul general al Applia, subliniind că elementul este folosit de peste 100 de ani în emailarea boilerelor. Fără hafniu sau zirconiu în compoziția emailului, a explicat el, glazura „se crapă, iar apa caldă nu mai este caldă”.
Cele două elemente sunt folosite și la emailarea pompelor de căldură, tot mai populare în ultimii ani, pe măsură ce gospodăriile renunță la centralele pe gaz.
Falcioni a precizat că alternativele la hafniu, precum oțelul sau cuprul, costă de patru până la cinci ori mai mult, cost care s-ar transfera direct consumatorilor, într-o perioadă în care bugetele familiale sunt deja sub presiune.
„Impactul ar fi uriaș”, a spus Jérôme Martel, responsabil pentru afaceri de reglementare la compania franceză de încălzire și ventilație Groupe Atlantic. Producătorul italian Ariston, un alt jucător important de pe piață, a exprimat preocupări similare.
Companiile europene cer Comisiei să simplifice povara reglementărilor, argumentând că acestea le agravează dificultățile cauzate de prețurile ridicate la energie, tarifele americane și concurența chineză ieftină. Totuși, Falcioni a avertizat că tocmai complexitatea cadrului legislativ existent face probabile alte erori similare, precum excluderea hafniului, dacă Executivul european nu va acorda mai multă atenție semnalelor din industrie.
Comisia a transmis că revine statelor membre sarcina de a notifica necesitatea autorizării hafniului, lucru care nu s-a întâmplat până acum. Bruxelles-ul a precizat anterior că firmele pot solicita evaluări toxicologice pentru a obține aprobarea.
Industria susține însă că acest proces ar dura prea mult, iar între timp companiile ar fi obligate să facă modificări costisitoare ale liniilor de producție.
„Aceasta ar pune producătorii europeni într-un dezavantaj major față de concurenții din afara UE”, a declarat un reprezentant al industriei, sub protecția anonimatului.
Statele membre pot aproba utilizarea hafniului la nivel național, dar această opțiune este mai scumpă și mai consumatoare de timp decât o autorizație unică la nivelul UE.
Falcioni a avertizat, de asemenea, că lipsa clarității legislative riscă să descurajeze investițiile străine:
„Există companii dispuse să readucă producția în Europa, dar fără această certitudine nu o vor face.”
