Incursiunile repetate ale dronelor rusești deasupra Poloniei și României au expus vulnerabilitatea apărării europene și au determinat Uniunea Europeană și NATO să își întărească dispozitivele de securitate. Bruxelles-ul redirecționează fonduri masive către flancul estic și cooperează strâns cu Kievul, care oferă tehnologie, instruire și experiență de luptă dobândită în cei peste trei ani de război cu Rusia. În acest context, Ucraina devine nu doar beneficiarul sprijinului european, ci și partener strategic pentru protejarea spațiului aerian al continentului, scrie Le Figaro
Pentru a construi un „zid antidrone”, Uniunea Europeană investește în industria de apărare ucraineană, în timp ce NATO își adaptează dispozitivul de descurajare bazându-se pe experiența Kievului.
În noaptea de 9 spre 10 septembrie, NATO și Uniunea Europeană au fost surprinse de incursiunea a cel puțin 19 drone rusești deasupra Poloniei. A doua zi, Volodimir Zelenski a propus sprijinul Ucrainei – „tehnologia sa, instruirea și experiența serviciilor sale de informații” – avertizând că Europa trebuie să se pregătească să înfrunte „sute de drone”, așa cum o face Ucraina, și nu doar câteva zeci. „Numai forțe europene comune pot asigura protecția”, a adăugat el. După trei ani și jumătate de sprijin european pentru războiul de rezistență al Ucrainei împotriva agresiunii ruse, președintele acesteia se prezintă acum ca o resursă pentru a ajuta Europa să facă față riscului extinderii conflictului.
Panica din Polonia, urmată la câteva zile și de cea din România, a scos la iveală lipsa de pregătire a europenilor, în timp ce ucrainenii se confruntă zilnic cu atacuri simultane ale câtorva sute de drone și rachete. Dacă avioanele NATO au reușit să doboare doar 3 dintre cele 19 drone rusești în Polonia, apărarea antiaeriană ucraineană interceptează de obicei aproximativ 80%. „Experiența Ucrainei în contracararea dronelor rusești este un atu pentru pregătirea Uniunii Europene în materie de apărare până în 2030”, a recunoscut comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, pe 14 septembrie.
Vineri, acesta urmează să îi reunească pe miniștrii apărării din statele estice ale UE, alături de cel al Ucrainei, pentru a accelera implementarea unui „zid antidrone” menit să protejeze frontiera estică, idee evocată de Ursula von der Leyen imediat după incursiunea rusă în Polonia. Kubilius a fost săptămâna trecută la Kiev pentru a solicita „schimb de experiență și know-how” de la autoritățile ucrainene pe acest proiect, care, potrivit lui, ar putea fi pus în practică într-un an. În paralel, militari și ingineri polonezi vor participa la un grup de lucru împreună cu omologii lor ucraineni privind dronele, în special cele de tip Shahed, de fabricație iraniană.
Comisia Europeană redirecționează în grabă o mare parte din finanțări către est. Din cei 150 de miliarde de euro ai planului Safe, destinați împrumuturilor pentru industria de apărare a statelor membre, două treimi vor merge către țările de pe flancul estic. Ursula von der Leyen amintește de luni de zile că Ucraina reprezintă „prima linie de apărare” a Uniunii Europene în fața lui Putin. În această logică, ea a anunțat deblocarea a 6 miliarde de euro, parte dintr-un împrumut al G7 către Kiev, în beneficiul unei „alianțe a dronelor”, pentru ca Europa să profite de „ingeniozitatea” Ucrainei.
Ea a evocat și o „primă” pentru sprijinirea statelor membre care ajută Ucraina sau cumpără de acolo echipamente militare. În urmă cu un an, von der Leyen a inaugurat la Kiev un birou de inovare al UE, menit să intensifice cooperarea cu industria locală. „Ei au inovațiile și capacitatea de producție, noi aducem banii”, a explicat un oficial european. „Armatele europene au resurse mari și echipamente, dar le lipsește ceea ce numai Ucraina are acum: experiența câmpului de luptă”, subliniază Leo Litra, expert la think tank-ul New Europe din Kiev.
Unele țări au înțeles acest lucru, precum Danemarca, care finanțează direct producția de echipamente militare ucrainene, atât pe teritoriul Ucrainei, cât și, de curând, pe propriul teritoriu. Totuși, cooperarea este limitată de un embargo la exporturi, pe care Volodimir Zelenski a început să îl relaxeze.
„Survolul dronelor rusești a fost un șoc. Aceasta arată o anumită aroganță a planificatorilor NATO, care s-au culcat pe ideea că războiul va rămâne limitat la Ucraina și au evitat să se întrebe ce tip de conflict ar trebui anticipat”, critică Fabrice Pothier, director general al Rasmussen Global și fost oficial NATO. Rachete de 1 milion de euro bucata, lansate de avioane de vânătoare care costă 80-100 de milioane, nu pot opri roiuri de sute de drone cu preț de 10.000 de euro fiecare. Un înalt ofițer NATO recunoaște că acesta „nu este neapărat cel mai bun mijloc de a neutraliza o dronă”. Forțele Alianței nu dispun însă de micii interceptori de câteva mii de dolari dezvoltați în Ucraina și nici de echipe mobile dotate cu tunuri antiaeriene, mitraliere sau lasere, tactici de mare interes pentru statele baltice.
Operațiunea „Santinela Orientală”, declanșată de NATO în regim de urgență, se bazează în principal pe mijloace clasice de descurajare: avioane de luptă, nave și elicoptere furnizate de mai multe țări, inclusiv Franța, cu trei Rafale. În privința dispozitivelor antidrone, „vom putea spune mai multe în câteva săptămâni”, indică statul-major al Alianței. Schimbul de experiență cu Ucraina este esențial, de pildă în privința unor sisteme de detecție bazate pe senzori acustici. „Acest proces merge în ambele sensuri”, subliniază un responsabil NATO.
„Echilibrul s-a inversat. Ucraina are un avantaj comparativ: Europa nu este pregătită să facă față aceleiași intensități a luptelor”, explică Luigi Scazzieri, cercetător la Institutul European pentru Studii de Securitate (EUISS). Protecția spațiului aerian european, conform mandatului NATO, se limitează la frontiera estică și nu include teritoriul ucrainean, așa cum cer susținătorii inițiativei Skyshield. Aceștia militează pentru un dispozitiv aerian și sol-aer care să acopere și cerul Ucrainei, ceea ce ar constitui totodată un prim scut împotriva posibilelor incursiuni rusești deasupra teritoriului Uniunii Europene. Însă NATO evită cu orice preț riscul de a fi percepută de Moscova drept cobeligerant.
