Președintele american Donald Trump explorează posibilitatea încheierii unui acord cu Vladimir Putin pentru redeschiderea conductelor Nord Stream. În timp ce Casa Albă și trimișii săi speciali discută despre potențiale investiții americane în infrastructura energetică rusească, mișcarea stârnește reacții vehemente la Berlin și Bruxelles, unde liderii europeni avertizează că o astfel de înțelegere ar submina securitatea continentului, scrie The Telegraph
Jared Kushner, trimisul special al președintelui Trump și ginerele acestuia, a purtat discuții cu oficiali ruși privind eventuale investiții americane în gazoductul Nord Stream. Scopul ar fi obținerea de profit din tranzitul de energie către Europa odată ce războiul din Ucraina se va încheia.
Surse citate de Reuters susțin că, în ultimele săptămâni, Kushner s-a întâlnit la New York și Moscova cu Kirill Dmitriev, un consilier apropiat al lui Vladimir Putin. Pentru Kushner, reluarea legăturilor comerciale cu Moscova reprezintă un pilon central în restabilirea păcii între Rusia și Ucraina.
Chestionat pe marginea acestor negocieri, un reprezentant al Casei Albe a precizat că „orice eventual acord va trebui negociat direct între Rusia, Corporația Finanțării pentru Dezvoltare Internațională din SUA (DFC) și Trezoreria americană, urmând să aducă beneficii clare companiilor și contribuabililor din SUA”. Totuși, oficialul a adăugat că în ultimul timp nu au mai avut loc discuții pe tema Nord Stream.
Informațiile au ieșit la iveală în aceeași zi în care un atac rusesc cu bombe ghidate a lovit două autobuze în orașul ucrainean Kramatorsk, provocând moartea a 33 de persoane.
Gazoductele submarine Nord Stream traversează Marea Baltică, făcând legătura directă între Rusia și Germania. Înainte de izbucnirea războiului în februarie 2022, Berlinul își acoperea mai bine de jumătate din necesarul de gaze prin aceste conducte. Infrastructura a fost însă sistată după ce Moscova a strâns robinetul către Europa, fiind ulterior grav avariată în septembrie 2022 de o serie de explozii submarine.
Dmitriev, un susținător ferm al reluării livrărilor de gaz rusesc către Germania, a avut deja întrevederi luna trecută cu reprezentanți ai Departamentul de Energie și ai Trezoreriei SUA pentru a discuta proiecte comune. Un purtător de cuvânt al acestuia a refuzat să facă declarații.
Rămâne incert în ce măsură Washingtonul este cu adevărat dispus să sprijine reluarea livrărilor către Germania, cel mai mare consumator de energie din Europa. Un oficial american a subliniat că, din cauza obstacolelor legale și politice, un astfel de acord este puțin probabil pe termen mediu. În plus, sancțiunile impuse de SUA și UE asupra proiectului Nord Stream fac ca orice repunere în funcțiune să fie, în prezent, ilegală.
Deși Donald Trump ar putea ridica sau atenua sancțiunile americane, o eventuală victorie a democraților la alegerile parlamentare de luna viitoare i-ar complica considerabil demersul. În paralel, Germania și restul statelor europene — care alocă deja miliarde de euro pentru reînarmare și consolidarea apărării în fața amenințării ruse — se opun categoric redeschiderii conductelor.
O purtătoare de cuvânt a Ministerului german al Economiei și Energiei a punctat că Germania a găsit deja surse alternative la gazul rusesc și că orice repunere în funcțiune a infrastructurii Nord Stream necesită aprobarea expresă a guvernului de la Berlin.
Relațiile dintre Germania și Rusia au atins un minim istoric. Berlinul, unul dintre principalii furnizori de armament pentru Ucraina, acuză Moscova că desfășoară o campanie agresivă de atacuri hibride pe continent. În acest context, politicienii germani avertizează că reluarea afacerilor nu ar face decât să alimenteze mașinăria de război a Kremlinului.
„Riscăm să asistăm la o afacere murdară pe care Europa o va plăti scump. Americanii și rușii își vor împărți profiturile, iar noi vom deconta factura”, a avertizat Michael Kellner, politician responsabil de politica energetică a Germaniei în prima fază a invaziei.
Dacă coaliția de la guvernare din Germania refuză ferm redeschiderea conductei, opoziția de extremă dreaptă, prin partidul Alternative für Deutschland (AfD), susține proiectul. Dmitriev are deja programată o întrevedere cu liderii AfD la începutul anului viitor pentru a discuta reluarea achizițiilor de gaz.
Între timp, ancheta privind sabotajul din 2022 avansează: în luna iulie, procurorii germani au pus sub acuzare un fost ofițer din armata ucraineană, Serhii Kuzniețov, pentru crime de război și distrugere de infrastructură critică. Anchetatorii susțin că acesta ar fi acționat la comanda guvernului de la Kiev. Este pentru prima dată când cazul exploziilor Nord Stream ajunge oficial pe masa unei instanțe de judecată din Germania.
