Raportul "Cum a inventat Franța Complexul Industrial al Cenzurii" („How France Invented the Censorship Industrial Complex”), redactat de Pascal Clérotte și Thomas Fazi și publicat de Civilization Works la 3 septembrie 2025, analizează modul în care Franța a creat un sistem sofisticat de cenzură digitală. Studiul bazat pe documentele interne ale Twitter evidențiază cum presiunile politice, instrumentele legislative și colaborarea cu ONG-uri afiliate statului au creat un model care limitează libertatea de exprimare și influențează, indirect, cadrul legislativ al Uniunii Europene.
Unul dintre punctele centrale ale raportului se referă la România, unde intervențiile franceze și europene au avut un impact direct asupra procesului electoral. Raportul detaliază cazuri precum presiunile asupra lui Pavel Durov, fondatorul Telegram, rolul controversat al VIGINUM și implicarea unor organizații europene în anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Analiza scoate în evidență riscurile intervențiilor externe în mediul digital și politic românesc și ridică semne de întrebare asupra suveranității naționale și protecției libertății de exprimare.
Influența franceză și intervențiile externe în România
În anii 1980, președintele socialist François Mitterrand a sprijinit în secret Frontul Național al lui Jean-Marie Le Pen pentru a slăbi opoziția de dreapta și a-și asigura realegerea în 1988. Deși tactica a funcționat inițial, a avut efecte adverse: alegătorii muncitori deziluzionați, afectați de deindustrializare, șomaj și imigrație masivă, s-au orientat către extrema dreaptă. Când Le Pen a obținut aproape 15% în 1988, stânga a intensificat eforturile de demonizare a Frontului Național, prin legea Gayssot și procesul lui Robert Faurisson, negationist al Holocaustului. Aceste tactici au crescut semnificativ absenteismul, păstrând greutatea electorală a partidelor consacrate, dar au aruncat democrația franceză într-o criză din care nu și-a revenit complet.
Această strategie amintește de alegerile prezidențiale din România din 2024, când Partidul Liberal în funcție a sprijinit în mod discret candidatul suveranist Călin Georgescu pe TikTok. Tactica a eșuat spectaculos, fiind atribuită interferenței ruse, iar Curtea Constituțională a anulat primul tur. Acest episod nu a fost întâmplător și subliniază paralelele dintre manipularea narativă franceză și intervențiile externe recente în România.
Cazul Pavel Durov și presiunile asupra Telegram
În primăvara anului 2025, Pavel Durov, fondatorul Telegram, s-a întâlnit în Salon des Batailles de la Hôtel Crillon cu Nicolas Lerner, directorul DGSE, serviciul francez de informații externe. Lerner, fost coleg de clasă cu Emmanuel Macron la ENA, ar fi îndemnat-l pe Durov să suprime vocile conservatoare pe Telegram după reluarea alegerilor prezidențiale din România. Atât Ministerul de Externe francez, cât și DGSE au negat afirmațiile lui Durov, catalogându-le drept dezinformare rusească.
Esenta cazului Durov este politică, nu judiciară. Între 2015 și 2022, Macron, echipa sa de campanie, partidul și miniștrii au folosit Telegram pentru comunicare, crezând în mod eronat că platforma este sigură. Algoritmul de criptare propriu al Telegram nu a fost auditat independent. Spre deosebire de platformele end-to-end encryptate, Telegram folosește o arhitectură client-server, ceea ce înseamnă că mesajele sunt procesate pe serverele sale înainte de a fi livrate destinatarilor, implicând date necriptate și oferind acces potențial la ani de comunicări private ale executivului și legislativului francez.
Durov a refuzat constant să instaleze o backdoor în Telegram, cea mai mare aplicație de mesagerie din lume, cu peste 1 miliard de utilizatori, majoritatea din afara lumii occidentale. Valoarea informațională a acestui acces este imensă și rămâne inaccesibilă agențiilor de informații occidentale. De asemenea, Durov a respins solicitările de a reduce vizibilitatea vocilor conservatoare din România înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025. Cu două zile înainte de alegeri, Lerner s-a întâlnit cu lideri ai serviciilor secrete românești, sugerând o coordonare între autoritățile franceze și cele românești.
Rolul VIGINUM și al organismelor europene
Raportul arată că modelul francez se inspiră din Global Engagement Center (GEC) al Departamentului de Stat american, recent desființat de administrația Trump, al cărui rol principal a fost cenzurarea informațiilor și suprimarea vocilor critice sub pretextul combaterii dezinformării străine. În Franța, VIGINUM pare să îndeplinească un rol similar, posibil și dincolo de granițele franceze. Surse bine informate indică implicarea sa în anularea controversată a primului tur al alegerilor prezidențiale din România din 6 decembrie 2024, alături de EU East StratCom Task Force și European Centre of Excellence for Countering Hybrid Threats. Această decizie a fost justificată prin acuzații privind o campanie TikTok finanțată de Rusia în sprijinul candidatului suveranist Călin Georgescu, deși dovezile arătau că plățile influencerilor proveneau de la Partidul Liberal mainstream.
Raportul VIGINUM privind TikTok
Pe 4 februarie 2025, VIGINUM a publicat un raport în care pretindea că a descoperit o campanie sofisticată de manipulare a algoritmului TikTok pentru a amplifica artificial vizibilitatea candidatului Călin Georgescu. Raportul detalia metodele de astroturfing utilizate: rețele coordonate de conturi și influenceri plătiți, postări masive de videoclipuri și comentarii cu hashtag-uri și cuvinte-cheie specifice. Rusia a fost desemnată drept inițiator, deși VIGINUM admite că nu se poate atribui campania unui actor concret.
Conform raportului, constatările VIGINUM, presupus confirmate de serviciile de informații românești, subliniau capacitatea campaniei de a ocoli politicile de moderare TikTok și ridicau îngrijorări privind posibilitatea replicării tacticilor în alte țări, inclusiv Franța. Deși VIGINUM nu este o agenție de informații sau un departament de poliție judiciară — limitându-se la informații open-source și lipsind de puteri investigative — nu există garanții că nu are acces la informații clasificate sau că nu servește drept canal pentru „albirea” unor astfel de informații în scopuri de propagandă și război informațional.
Conducerea VIGINUM
Structura de conducere a VIGINUM ridică și ea semne de întrebare. Directorul, locotenent-colonelul Marc-Antoine Brillant, absolvent Saint-Cyr și War College, a condus anterior o unitate tactică de 700 de oameni în Sahel și este expert în contrainsurgență. Directorul operațiunilor, Hervé Letoqueux, a început ca ofițer judiciar vamal și s-a specializat în probleme cibernetice în cadrul Unității de Investigații Antiteroriste din Ministerul Justiției și Agenției Naționale pentru Securitatea Sistemelor de Informații. Această conducere sugerează un mandat complex și potențial problematic, mult mai elaborat decât imaginea transparentă și inofensivă pe care VIGINUM o promovează.
Implicații pentru România
Aceste evenimente indică o posibilă influență externă asupra proceselor electorale din România, ridicând întrebări privind suveranitatea națională și protecția libertății de exprimare în fața presiunilor străine. Raportul evidențiază riscurile asociate cu intervențiile externe în mediul digital și politic românesc și subliniază necesitatea unor măsuri ferme pentru protejarea suveranității și a libertății de exprimare.
VIGINUM et la "Sécurité Cognitive"
— Fabrice Epelboin (@epelboin) September 4, 2025
VIGINUM, une agence d'État française créée en 2021, est chargée de détecter et de contrecarrer les campagnes d'ingérence numérique étrangère.
Modelée sur le Global Engagement Center américain (démantelé par l'administration Trump), VIGINUM… pic.twitter.com/M6H5RsGQNP
