Andrej Babiš, fost prim-ministru și lider al partidului populist ANO, a obținut o victorie clară la alegerile parlamentare din Republica Cehă, dar formarea unui guvern stabil va necesita negocieri cu alte partide, inclusiv cu extrema dreaptă SPD. Deși Babiš își reafirmă angajamentul față de Uniunea Europeană și NATO, poziția sa față de Ucraina rămâne ambivalentă, iar inițiativele cehe de sprijin militar ar putea fi puse sub semnul întrebării. În același timp, refugiații ucraineni din Republica Cehă, care au fost primiți inițial cu brațele deschise, resimt deja efectele retoricii populiste și se tem pentru viitorul ajutorului acordat și pentru condițiile lor de trai, scrie RFI
Sâmbătă, 4 octombrie, Andrej Babiš a obținut o victorie largă, partidul său reunind peste 34% din voturi la alegerile parlamentare din Republica Cehă. Fostul prim-ministru ar trebui să poată forma un guvern, cu condiția să se alieze cu două alte formațiuni, printre care și partidul de extremă dreapta SPD. În ciuda atacurilor adversarilor săi, care îl acuzau de contrariul, Babiš și-a reafirmat angajamentul de a rămâne membru al Uniunii Europene și al NATO. Care va fi impactul asupra ajutorului acordat Ucrainei?
„Sunt pentru Europa și pentru NATO”, a repetat Andrej Babiš după victoria sa. Este o garanție pe care o poate oferi cu atât mai mult cu cât partidul de extremă dreapta SPD, cu care va trebui să negocieze pentru a guverna, a obținut un scor mult mai scăzut decât se estima.
În schimb, poziția lui Andrej Babiš față de Ucraina este mult mai ambivalentă: învingătorul alegerilor nu contestă sprijinul acordat Kievului, dar ar putea contesta celebra „inițiativă cehă” care a permis furnizarea către Ucraina a unor stocuri foarte importante de muniții de artilerie.
Din 2024, Republica Cehă, puternică datorită rețelelor sale pe piața armamentului, a servit drept intermediar pentru țările non-NATO care doreau să trimită muniții fără a o face direct. Sistemul a funcționat foarte bine, însă Andrej Babiš consideră că este prea costisitor și că favorizează industria armamentului. Prin urmare, vrea să îl elimine, ceea ce ar reprezenta o veste foarte proastă pentru apărarea Ucrainei.
Andrej Babiš: Ucraina nu este pregătită să adere la Uniunea Europeană
Într-un comentariu pentru radiodifuzorul public ucrainean Suspilne, Babiš a declarat că, deși sprijină Ucraina, aderarea acesteia la UE nu este încă posibilă: „Trebuie mai întâi să punem capăt războiului. Bineînțeles, putem coopera cu Ucraina, dar nu sunteți pregătiți pentru UE.”, scrie Ukrainska Pravda
Liderul ceh a precizat că s-a întâlnit de trei ori cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, inclusiv în noiembrie 2019, și că sprijină Ucraina încă de la ocuparea Crimeei de către Rusia. „Îi ajutăm pe ucraineni prin intermediul Uniunii Europene. UE îi sprijină, acest lucru se face din bugetul european, în care noi contribuim semnificativ, și astfel putem continua să oferim ajutor”, a adăugat Babiš.
Referindu-se la inițiativa cehă de achiziționare a munițiilor pentru Ucraina, Babiš a subliniat că aceasta trebuie să fie transparentă și să nu fie o sursă de profit: „Dacă este război, nimeni nu ar trebui să facă bani din război. Ar trebui să fie organizată de NATO.”
Temerile refugiaților ucraineni din Republica Cehă
Primind refugiații cu brațele deschise la începutul războiului din 2022, Republica Cehă se confruntă acum cu o schimbare de ton: refugiații ucraineni sunt criticați de extrema dreaptă cehă și chiar de partidul ANO, recent câștigător al alegerilor. Aceștia se declară îngrijorați și temători cu privire la impactul acestor alegeri asupra condițiilor lor de cazare.
„Bineînțeles că suntem îngrijorați”, ne spune Tania Vanouss, o tânără voluntară în cadrul ONG-ului Prague Maïdan. „Rămânem prudenți, pentru că nu știm ce vor face, dacă vor continua ajutorul sau îl vor reduce.”
Această preocupare este împărtășită și de Oleh, refugiat din regiunea Dnipro, Ucraina. El povestește despre fuga sa, decizia de a se refugia la Praga și atmosfera tensionată din ultimele luni, pe măsură ce se apropiau alegerile. „Este populism. Ei cred că astfel câștigă voturi și pot câștiga alegerile.”
În campania electorală, refugiații ucraineni au fost acuzați că ar abuza de alocațiile primite – un argument electoralist total părtinitor, potrivit Taniei Vanouss. „Mulți refugiați lucrează! Și refugiații ucraineni plătesc mai multe taxe decât primesc sub formă de alocații”, subliniază ea.
Numeroase studii evidențiază acest paradox: deși sunt acuzați că „costă bani”, refugiații ucraineni au sprijinit de fapt creșterea economică a țării. Plecarea lor, solicitată de partidul de extremă dreapta SPD, ar duce la o scădere semnificativă a PIB-ului.
