“Am primit un buchet de flori. O, câtă frumuseţe delicată, fermecătoare, este cuprinsă în aceste splendide mici creaţii ale lui Dumnezeu! Şi, pe lângă aceasta, cât sunt de minunate prin micimea, prin simplitatea lor plină de smerenie! Dantelăriile fine ale micilor inflorescenţe albe, albastre şi roz, violete, ne privesc cu ochii curaţi ai petalelor şi ai corolelor lor şi revarsă asupra noastră minunata lor mireasmă. Oare nu este evident că aceasta este o propovaduire tăcută a curăţiei duhovniceşti? Trebuie să ai o inimă cu totul împietrită ca să nu auzi acest glas al lui Dumnezeu, care răsună atât de limpede în simplitatea şi în frumuseţea formelor materiale ale naturii. Este adeverit că femeile iubesc foarte mult florile şi aceasta face cinste inimilor lor”. (Sfântul Luca al Crimeei, “Puterea inimii”)
Sfântul Luca al Crimeei, despre flori şi glasul lui Dumnezeu
