Mediul de afaceri din România atrage atenția că în cadrul companiilor este nevoie de angajați francofoni și nu numai în firme franceze. La Camera de Comerț și Industrie Franceză s-au căutat soluții la lipsa francofonilor de pe piața muncii, după cum explica Christophe Gigaudaut, fostul director al Institutului Francez la București, într-un interviu pentru RFI.
"Sunt societăți românești sau chiar americane. A venit și Microsoft. Aceste companii au nevoie de francofoni, au investit în România pentru că România este considerată multilingvă. De aceea organizăm astăzi aceste întâlniri la Camera de Comerț Franceză, cu intreprinderile franceze, dar nu numai. Dorim să alertăm autoritățile române cu privire la aceste cifre, la acest diagnostic care nu e dat doar de Institutul francez, ci și de mediul de afaceri.", a explicat acesta.
Istoria modernă şi contemporană a României a fost marcată de o componentă francofonă importantă. Începând chiar din secolul al XVIII-lea, cultura şi limba franceză au pătruns masiv în educaţia membrilor înaltei societăţi româneşti, reaminteşte, pe site-ul său, Ministerul român al Afacerilor Externe.
În 1776, limba franceză a fost introdusă ca disciplină de studiu obligatorie la şcoala superioară din Bucureşti, de către Alexandru Ipsilanti.
În secolul XIX, franceza a devenit instrumentul şi mijlocul privilegiat de acces la modernitate. Începând cu 1830, studiul francezei a fost introdus în şcolile din Bucureşti şi Iaşi.
Componenta francofonă a istoriei româneşti, construită de-a lungul a 200 de ani de istorie, a rezistat chiar şi in condiţiile extrem de precare impuse după cel de-al doilea război mondial, în anii totalitarismului.
Imediat după revenirea la democraţie, România a aderat ca membru cu drepturi depline la Francofonia instituţională (1993), reintrând în familia francofonă de care era legată printr-un trecut extrem de bogat.
Cu toate astea, numărul românilor care vorbesc franceza este din ce în ce mai mic, franceza se studiază în școală ca limba a doua și a scăzut nivelul de cunoaștere a limbii printre elevi. Și numărul profesorilor de franceză scade de la an la an. Elevii preferă să vorbească engleza ca și limbă străină, iar franceza a devenit "limba bunicii", scrie RFI.
