De ce sunt multinaționalele îngrijorate de introducerea impozitării pe cifra de afaceri?

30 Iun 2017
De ce sunt multinaționalele îngrijorate de introducerea impozitării pe cifra de afaceri?

Cele mai mari companii din România, cele mai mari business-uri, cei mai puternici antreprenori români, au convocat de urgenţă vineri, la ora 11:00, o conferinţă de presă pentru a protesta împotriva măsurilor fiscale anunţate de PSD prin noul program de guvernare.

Coaliţia pentru dezvoltarea României, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Romanian Business Leaders, Camera de Comerţ Americană în România, Camera de Comerţ şi Industrie Franceză în România, Camera de Comerţ şi Industrie Româno Germană şi Consiliul Investitorilor străini, au anunţat o conferinţă de presă comună.

Joi seară, Coaliţia pentru Dezvoltarea României a anunţat că măsurile fiscale anunţate prin programul de guvernare, începând de la introducerea unui impozit pe cifra de afaceri, până la taxa de solidaritate, care ar trebui să fie plătită de cei care câştigă peste 10 salarii minime în România, vor afecta investiţii de amploare şi vor compromite ciclul pozitiv de creştere în care se află economia românească.

”Coaliţia pentru Dezvoltarea României apreciază că lansarea unor astfel de propuneri slăbeşte încrederea în clasa politică şi în executiv, creşte semnificativ nivelul de risc, concretizându-se în diminuarea drastică a volumului investiţiilor private, româneşti şi străine, cu deteriorarea corespunzătoare a indicatorilor de dezvoltare economică şi socială, materializându-se în ultimă instanţă în nivelul de trai al cetăţenilor acestei ţări”, a afirmat Coaliţia pentru Dezvoltarea României.

De ce sunt atât de catastrofice previziunile multinaționalelor, când se vorbește că se va impune măsura schimbării impozitului pe profit cu impozitarea pe cifra de afaceri?  Pentru că profitul multinaționalelor în România este ZERO, sau pe aproape, majoritatea câștigurilor fiind repatriate prin diverse metode financiar-bancare.

Impozitarea veniturilor companiilor cu capital străin
Unul din elementele cheie menționat în programul de guvernare implică urgentarea aplicării Directivei 1164/2016 a Comisiei Europene, care prevede impozitarea profiturilor multinaționalelor în țările în care acestea se produc și introducerea altor măsuri care să determine reechilibrarea bugetului prin încasarea în România a sumelor obținute sub formă de profit, cum ar fi extinderea aplicării impozitării veniturilor pentru toate companiile din România, începând cu 1 ianuarie 2018, fără a se încălca normele europene în vigoare.

Acest aspect, care va duce la stoparea externalizării profiturilor multinaționalelor, presupune găsirea unei modalități de impozitare a veniturilor, adică a cifrei de afaceri (C.A.), așa cum, de altfel, se întâmplă cu microîntreprinderile.

Pentru a înțelege de ce este important ca impozitarea marilor companii să cunoască o schimbare este suficient să se menționeze studiul Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), în care se arată că în 2015 companiile cu capital străin au raportat un profit de 3 ori mai mic decât companiile autohtone, în condițiile unei cifre de afaceri mai mari.

Cu alte cuvinte, tot know how-ul marilor companii străine s-a poziționat sub abilitatea economică a micilor comercianți români, și nu oricum, ci într-un raport de 3:1.

Ca susținere a acestui demers se poate argumenta că în perioada  2011–2015, 28 din cele 40 de bănci din România nu au raportat niciun LEU sau EURO profit. Astfel se poate realiza dimensiunea devalizării bugetului de stat practicată de companiile străine,

Practic, dacă din 2015, companiile cu capital străin ar fi raportat un nivel al profitului egal cu cel al companiilor cu capital autohton, la bugetul de stat ar fi intrat de atunci, anual, 8 miliarde de lei, în plus.

Suma de 8 miliarde de lei este echivalentă cu impactul reprezentat de aplicarea tuturor măsurilor de reduceri de taxe cuprinse în programul de guvernare, mai puțin taxele pe muncă - impozitul pe dividende 0, TVA de 18%, impozit 0 pentru terenul agricol lucrat, mașini cu capacitate cilindrică mai mică de 1.600 cmc sau utilaje.

Alte stiri din Business

Ultima oră