La începutul anului 2023, o rețea neoficială de intermediari, formată dintr-un avocat american, un bancher din New York, un fost spion Stasi apropiat de Kremlin și un producător de film ucrainean, a pus la cale un canal paralel de negociere pentru a pune capăt războiului. Conform unei investigații ample publicate de Financial Times și citate de Berliner Zeitung, președintele rus Vladimir Putin ar fi citit proiectul rând cu rând pe 1 februarie 2023 și s-ar fi arătat dispus să își retragă trupele aproximativ pe pozițiile dinainte de invazia din 24 februarie 2022. În schimb, Moscova cerea renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și recunoașterea de facto a controlului asupra Crimeii. Cu toate acestea, președintele Volodimir Zelenski și șeful său de cabinet au respins ferm propunerea prezentată pe ecranul unui telefon, convinși fiind de succesele militare recente de la Harkov și Herson, în timp ce administrația de la Washington, prin consilierul Jake Sullivan, a refuzat să ofere sprijin oficial acestui canal din umbră. Astăzi, în timp ce detaliile acestei inițiative ies treptat la suprafață și sunt confirmate de parlamentari de la Kiev, Ucraina se confruntă cu o realitate mult mai dură pe front și cu condiții de negociere considerabil mai nefavorabile.
Conform Financial Times, Putin a oferit la începutul anului 2023 o retragere amplă a trupelor. Zelenski a refuzat. Un deputat ucrainean oferă acum detalii explozive.
A fost pacea cândva atât de aproape? Conform unui raport publicat de Financial Times, războiul din Ucraina s-ar fi putut încheia la începutul anului 2023 în condiții considerabil mai avantajoase pentru conducerea de la Kiev decât tot ce se află astăzi pe masa negocierilor.
Președintele rus Vladimir Putin ar fi fost dispus la acel moment să revină la linia frontului din 24 februarie 2022, în schimbul renunțării Ucrainei la aderarea la NATO și al recunoașterii controlului rusesc asupra Crimeii. Cu toate acestea, președintele Volodimir Zelenski și șeful său de cabinet de la acea vreme, Andri Iermak, au refuzat, iar americanii — conduși atunci de președintele Biden — nu au făcut niciun demers pentru a-i convinge pe ucraineni să se răzgândească. Aceasta este versiunea prezentată de FT, care citează persoane implicate.
Ar fi fost vorba despre o inițiativă privată pe care cei implicați au numit-o intern „Platforma”. Din aceasta făceau parte avocatul american Richard Conn și bankerul de investiții Bob Foresman, ambii cu experiență în Rusia și contacte la Casa Albă. Lor li s-au alăturat Matthias Warnig, fost ofițer Stasi, o cunoștință veche a lui Putin și fost director executiv al Nord Stream 2 AG, precum și producătorul ucrainean de film Alexander Rodnianski, care participase deja la pregătirea convorbirilor de la Istanbul din 2022. Warnig menținea legătura cu Putin, iar Rodnianski cu Zelenski și Iermak. La rândul său, Conn era în contact cu Eric Green, oficialul responsabil pentru Rusia din cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA.
Pacea pentru Ucraina în 2023: Ce prevedea proiectul
Conform planului vehiculat, Rusia ar fi urmat să își retragă trupele din cea mai mare parte a celor patru regiuni pe care le declarase „anexate” în toamna anului 2022. Noua linie de demarcație ar fi urmat traseul aproximativ al graniței dinainte de război. Rusia ar fi păstrat Crimeea și acea parte din Donbas pe care o controla deja înainte de invazia la scară largă.
Conform raportului, Ucraina ar fi trebuit să recunoască controlul rusesc asupra Crimeii și să îi garanteze Moscovei un coridor terestru neobstrucționat către peninsulă. Armistițiul urma să fie garantat de statele NATO, care trebuiau să ofere Ucrainei garanții de securitate. La rândul ei, Rusia urma să negocieze propriile garanții de securitate cu SUA.
Pe 1 februarie 2023, Warnig a raportat grupului, conform FT, că Putin a citit documentul rând cu rând, a încercuit pasaje și a făcut notații. Liderul de la Kremlin ar fi fost de acord cu propunerea privind linia frontului. Deși Putin nu putea accepta o aderare a Ucrainei la NATO, el era deschis față de o eventuală aderare la UE și față de mecanisme de securitate după modelul discuțiilor de la Istanbul. Warnig l-a citat pe Putin cu cuvintele: „Dacă ne putem înțelege asupra graniței și asupra NATO, atunci putem discuta despre orice altceva.”
„Ca armata lui Sauron”
La Kiev, însă, planul s-a lovit de un refuz. După succesul militar de la Harkov și Herson, conducerea ucraineană se simțea pe val. Rodnianski abia a reușit să îi determine pe Zelenski și Iermak să se uite la documente pe telefonul său. Amândoi ar fi declarat că nu îi vor face niciun fel de concesii teritoriale lui Putin și că sunt convinși că pot obține mai mult. Rodnianski, care considera că SUA ar fi trebuit să determine Ucraina să accepte acordul, a rămas cu impresia că cei doi se comportau de parcă armata rusă ar fi urmat să se destrame brusc, precum armata lui Sauron la sfârșitul din „Stăpânul Inelelor”.
Conn și Foresman sperau să pună capăt războiului din Ucraina până la prima aniversare din 24 februarie. În schimb, potrivit FT, perspectivele de pace s-au spulberat sub ochii lor. Pe 18 februarie, cei doi americani s-au întâlnit din nou cu Warnig, care le-a transmis un alt mesaj. Putin îi pusese în temă pe consilierul său de politică externă, Iuri Ușakov, și pe alți trei oficiali de rang înalt, instruindu-l pe Ușakov să verifice mandatul americanilor la următoarea sa convorbire cu Jake Sullivan, consilierul de securitate națională al SUA de la acel moment. Conform lui Putin, Sullivan i-a comunicat lui Ușakov că SUA nu susțin acest canal și consideră că legăturile oficiale existente sunt suficiente. Fără sprijin de la Washington, inițiativa s-a stins treptat.
Contraofensiva ucraineană din vara anului 2023 și-a ratat obiectivele, iar ulterior pretențiile lui Putin au crescut din nou. Cei implicați atunci sunt convinși, scrie FT, că SUA și Ucraina au ratat în 2023 o oportunitate de a obține pacea în condiții mult mai avantajoase decât cele pe care Putin este dispus să le accepte astăzi.
Fost oficiali americani au exprimat totuși îndoieli, în discuțiile cu ziarul britanic, cu privire la intenția reală a lui Putin de a negocia serios la acel moment și dacă un canal neoficial ar fi putut influența cursul războiului. Un alt element important: poziția lui Putin este cunoscută doar din relatările lui Warnig, neexistând o poziție confirmată independent de la Moscova, iar textul integral al documentului confidențial nu a fost publicat.
Honcearenko: „Figura cheie a fost Abramovici”
Raportul capătă o gravitate sporită prin intervenția deputatului ucrainean Oleksii Honcearenko. „Confirm planul tratatului de pace din 2023 care a fost scurs către FT”, a scris el pe platforma X, adăugând că dorește să ofere „câteva detalii din culise pe care puțini le cunosc”.
Honcearenko susține că planul nu s-a negociat doar prin intermediul lui Rodnianski: „Figura cheie a fost Abramovici.” Oligarhul rus Roman Abramovici activase deja în 2022 ca mediator informal la convorbirile de la Istanbul. Afirmația lui Honcearenko nu este deocamdată confirmată din surse independente, iar FT nu îl menționează pe Abramovici în articolul său.
Potrivit lui Honcearenko, Kremlinul ar fi fost dispus chiar să renunțe la centrala nucleară de la Zaporijjea. Cele aproximativ 300 de miliarde din activele rusești înghețate ar fi urmat să fie folosite pentru reconstrucția întregii Ucraine, „deci inclusiv a teritoriilor ocupate”.
Deputatul subliniază că în privința Crimeii nu era vorba despre o recunoaștere ca teritoriu rusesc. Ucraina ar fi trebuit doar să recunoască faptul că peninsula se află „în prezent sub control rusesc (ceea ce este adevărat)”. În plus, Ucraina ar fi trebuit să adopte o lege care să interzică recucerirea militară a Crimeii.
Rusia ar fi urmat să construiască pe cheltuială proprie coridorul terestru — o autostradă și o cale ferată. Cea mai dificilă problemă a fost modul în care acesta urma să fie păzit. De aceea, susține Honcearenko, rușii erau dispuși să renunțe la Melitopol, dar nu și la Tokmak, temându-se că Ucraina ar putea întrerupe altfel coridorul cu artileria. Zelenski a refuzat propunerea la acel moment.
Linia oficială a Kievului
Planul contrazicea diametral poziția publică a Kievului. „Formula de pace” a lui Zelenski din 2022 prevedea restabilirea integrității teritoriale și retragerea tuturor trupelor rusești. Ucraina consideră Crimeea, Donbasul, precum și regiunile Zaporijjea și Herson drept teritoriu național recunoscut internațional. În octombrie 2022, 143 de state membre ale Adunării Generale a ONU au condamnat tentativa de anexare a Rusiei.
Tocmai pe fondul negocierilor în derulare, este foarte probabil ca acest raport să provoace agitație pe Nistru și Nipru. Pentru că ceea ce se află astăzi pe masă este departe de ceea ce ar fi fost posibil în urmă cu trei ani.
Laut Financial Times bot Putin Anfang 2023 einen weitgehenden Truppenabzug an. Selenskyj lehnte ab. Ein ukrainischer Abgeordneter liefert nun brisante Details. https://t.co/ZNY271TA5a
— Berliner Zeitung (@berlinerzeitung) October 25, 2026
