Monitorul Preturilor – utilitate ZERO pentru consumator

24 Noi 2016 | scris de Sebastian S. Eduard
Monitorul Preturilor – utilitate ZERO pentru consumator

Și, iaca s-a lansat mult laudatul monitor al prețurilor. O aplicatie care se presupune trebuia sa te ajute sa gasesti unde sunt produsele mai ieftine. Sa te ajute la cumparaturi, adica...In fapt o chestie plictisitoare prin care Consiliul Concurentei incearca sa-si motiveze activitatea. pardon - inactivitatea.

Dacă eventual credeai că o să arate ca Bursa din New York, numai că o să fie salam în loc de indici bursieri, te înșelai. Utilitatea aplicației tinde spre zero. Un inutilitate multlăudată. Sa vedem de ce.

1. Poți compara doar 64 de produse. "Astăzi am lansat proiectul pilot pe Bucureşti, care include 128 de produse. La acest proiect au participat principalii retaileri. Preturile pot fi verificate pe www.monitorulpreturilor.info" a declarat joi Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. MINCIUNA. Sunt doar 64. Adică FIX jumătate. Le-am numarat.

2. Pe site participă un număr extre de mic de lanțuri de retaileri – OPT. Adică, în ordine: Artima SA, Carrefour, Kaufland, Lidl, Mega Image, Penny Market, Profi, Selgros. Lipsesc nume importante precum Metro, Cora, Auchan, Billa, Unicarm.

3.Mai mult, retailerii sunt împărțiți în trei mari grupe – Cash&Carry, Supermarket and Discounter și Hypermarket. Cee ce inseamna ca nu ai cum sa compari preturile de la Carrefour-ul Express din colt cu cele de la magazinul Kaufland de pe celălalt colt. În plus, treaba e împărțită pe sectoare. Dacă stai la granița dintre 3 și 4 și ți-e indiferent dacă te duci în stânga sau în dreapta, aplicația e inutilă.

4. Monitorul e valabil numai pentru Bucuresti și imprejurimi.

5. Nu poti compara produse. Doar cosuri de produse. Dacă vrei sa vezi, de exemplu, cine are brânza cea mai ieftina, nu poti. Trebuie sa mai pui în coș și ulei, semințe, malai și pâine, minim cinci produse, altfel căutarea nu merge.

6. Nu poți compara branduri. Dacă vrei să vezi unde e cel mai ieftin Salam de Sibiu, evident nu ai cum. Denumirile sunt generice – „Paine vranzela albă 300g” sau “Margarina 20%”.

7. Alimentele, zic ei, sunt reprezentative. Reprezinta un coș alimentar (exista si o intreaga teorie pe site, cât au fost ei de deștepți și cât s-au chinuit la realizarea lui). Așa că întâlnim denumiri precum „Bere blondă cu alcool pet 2,5L”. Sau “Seminte negre floarea soarelui sarate cu coaja – 100g”. Sau “Vin demidulce alb 11.5% alcool 750Ml sticla”. Hm.Începem să avem un indiciu asupra targetului...

8. Produsele lipsa. Faci un coș de cinci produse și compari. Vezi ca la magazinul A e mai ieftin decât la B. Apoi apeși un buton - „produsele lipsa”. Si constati ca in A e mai ieftin ca la B pt ca din A lipseste un aliment din alea 5. Si ca ai comparat pretul a patru produse cu pretul a cinci produse. Pfui. WTF...

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră